Tiroidita autoimună: ce este și cum se manifestă

Glanda tiroidă este o glandă mică în formă de fluture, localizată la baza gâtului, care produce hormoni esențiali pentru funcționarea adecvată a organismului, influențând, printre altele, metabolismul, ritmul cardiac și temperatura corporală. Uneori, din diverse cauze, această glandă se inflamează și apare tiroidita, o afecțiune ce duce fie la creșterea, fie la scăderea nivelurilor de hormoni tiroidieni din sânge.[3][4] Există mai multe tipuri de tiroidită, iar unul dintre ele este tiroidita autoimună.

Ce este tiroidita autoimună

Tiroidita autoimună este o afecțiune ce apare atunci în care sistemul imunitar al organismului atacă în mod eronat glanda tiroidă, cauzând inflamație și adesea hipotiroidism (deși în unele cazuri poate duce și la hipertiroidism). Cauzele sale sau motivul pentru care sistemul imunitar atacă glanda tiroidă nu au fost încă stabilite cu exactitatea. Se crede totuși că ar fi exista mai mulți factori ce ar putea la dezvoltare acestui tip de tiroidită, inclusiv predispoziția genetică și anumite virusuri.[3]

Este însă clar faptul că ea tinde să afecteze în special femeile, în special pe cele cu vârsta cuprinsă între 30 și 50 de ani, și că riscul de a avea tiroidită autoimună este mai ridicat dacă ai deja o afecțiune autoimună, cum ar fi lupusul, diabetul de tip 1 sau artrita reumatoidă, dacă alți membri ai familiei tale au astfel de afecțiuni ori tiroidită autoimună ori dacă ai fost expusă la radiații.[1][3]

Boala progresează lent, astfel că pot trece luni sau chiar înainte de a fi detectată și diagnosticată. După cum menționam mai sus, tiroidita autoimună duce adesea la dezvoltarea hipotiroidismului, care, la rândul rău, dacă nu este tratat corespunzător, poate duce la apariția unor complicații precum creșterea nivelului de colesterol din sânge, bolile cardiace sau hipertensiunea arterială ori poate cauza probleme în timpul sarcinii.[1]

Simptomele tiroiditei autoimune

Este posibil să ai tiroidită autoimună fără a ști acest lucru. Boala, cel puțin la început, nu provoacă simptome. Ulterior, ce măsură ce progresează, pot apărea simptome specifice hipotiroidismului, adică: 

• oboseala persistentă; 
• creșterea în greutate; 
• sensibilitate sporită la temperaturi scăzute; 
• dureri musculare și articulare; 
• constipație; 
• piele uscată; 
• păr uscat, rar; 
• menstruații abundente sau neregulate; 
• ritm cardiac lent; 
• umflarea feței; 
• probleme cu memoria; 
• umflarea limbii.[1][3]

De asemenea, este posibil ca glanda tiroidă să crească în volum și să apară gușa.[1]

În cazuri rare, tiroidita autoimună, în faza de început, poate duce la hipertiroidism și atunci simptomele vor fi diferite. Producția excesivă de hormoni tiroidieni poate fi asociată, de exemplu, cu pierderea inexplicabilă în greutate, tahicardie, palpitații, intoleranța la temperaturi ridicate, stări de nervozitate sau anxietate și iritabilitate.[1][2]

Simptomele tiroiditei autoimune pot varia de la o persoană la alta și în funcție de stadiul bolii. În plus, pot fi atribuite și unor alte afecțiuni. De aceea, este important să consulți un medic pentru un diagnostic corect. Chiar dacă nu prezinți niciun simptom, dar ai un istoric familial de tiroidită autoimună, este indicat să faci controale medicale periodice, în cursul cărora poți beneficia de testele și investigațiile necesare depistării afecțiunii.

Tiroidita autoimuna este o afecțiune ale cărei cauze nu sunt pe deplin înțelese și care adesea nu provoacă simptome la început. Pe măsură ce progresează, va începe să se manifeste prin simptome care, după cum am văzut mai sus, pot varia de la creșterea în greutate și oboseala persistentă până la tulburările de memorie. Acestea sunt simptome ce indică scăderea producției de hormoni tiroidieni, adică hipotiroidismul, care, în lipsa unui tratament corect, poate duce la diverse complicații. Dacă ai motive să suspectezi existența unei astfel de afecțiuni ori dacă prezinți un risc ridicat pentru tiroidita autoimună, cel mai bun lucru pe care îl poți face este să te prezinți la medic pentru efectuarea analizelor necesare. 

Bibliografie: 

1. „Hashimoto’s Disease”, National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases, www.niddk.nih.gov/health-information/endocrine-diseases/hashimotos-disease.
2. „Hyperthyroidism”, Mayo Clinic, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/hyperthyroidism/symptoms-causes/syc-20373659. 
3. Seed, Shawna. „What Is Autoimmune Thyroiditis?”, WebMD, www.webmd.com/women/whatis-autoimmune-thyroiditis.
4. „Thyroiditis”, NHS, www.nhs.uk/conditions/thyroiditis/.