Află mai multe detalii despre modul în care a fost afectat sportul mondial și băcăuan în timpul crizei sanitare și multe alte informații utile.
Bacăul numără la ultimul recensământ (2011) o populație de aproximativ 616,000 de locuitori, raportul între forță pasivă de muncă și cea activă fiind de 147, 120 de pensionari la 119, 133 persoane. Situându-se în media națională privind inactivitatea sportivă (9 din 10 români), județul nostru s-a confruntat cu o scădere a numărului persoanelor care fac mișcare fizică și sport ca urmare a crizei sanitare care a afectat toate statele lumii.
Sportul înlocuit în pandemie cu activitățile de relaxare de acasă
Băcăuanii, asemenea, multor români și locuitori ai Globului, au ales în timpul crizei sanitare globale și a lockdown-ului să se relaxeze online, făcând shopping online (creșteri între 25% și 81% pe diferite categorii de produse, de la mobile, produse pentru întreținerea mașinii, cosmetice, îmbrăcăminte și încălțăminte) sau jucând la casino (creștere de peste 90% în 2020.
În timp ce o parte a membrilor celor peste 59, 055 de săli de fitness din Europa (59, 98 de milioane de persoane) s-au orientat către continuarea susținerii antrenamentelor online, în România, criza sanitară a însemnat suspendarea și chiar anularea abonamentelor la aceste centre. De altfel, 63 din populația României nu face mișcare fizică, iar 31% dintre români chiar preferă să își petreacă timpul așezați în fața TV-ului, a computerului sau a tabletei.
La nivelul județului Bacău, în intervalul 2013, numărul secțiilor sportive afiliate a variat de-a lungul timpului (de la 161 în 2013 la 190 în 2016, ca în 2018 să ajungă la 155 de secții). În ceea ce privește numărul instructorilor, aici se înregistrează un trend puternic descendent, de la 125 de instructori în 2013 până la 46 de instructor în 2018.
Criza sanitară nu a făcut decât să îi determine pe oameni să fie și mai sceptici în ceea ce înseamnă sportul și mișcarea fizică. 43% dintre oameni au stat în izolare completă, efectele măsurilor de distanțare socială conducând la o scădere a timpului alocat mișcării fizice de la 8, 2 ore la 5 ore pe săptămână, la nivelul sportivilor și a persoanelor care practică un sport în mod frecvent.
Românii nu sunt prieteni cu sportul și mișcarea
În 2021, numai 11, 6% dintre români mai sunt interesați de sport și de mișcare, acest lucru întâmplându-se chiar și după ce restricțiile de lockdown au fost ridicate. Categoria de persoane care continuă să facă mișcare la nivel intens este reprezentanta de cea a elevilor (50, 2%) și de persoanele de până în 24 de ani (20,5%). Nici adulții nu mai sunt interesați de mișcare și sport, numai 11% dintre aceștia continuând să fie interesate de conservarea sănătății prin sport, chiar și în timpul crizei sanitare.
Din păcate, așa cum se întâmplă și la nivelul județului Bacău, persoanele cu vârste înaintate au renunțat aproape complet la tot ceea ce înseamnă mișcare (numai 0, 3% dintre pensionari fiind preocupați de activitatea fizică și sport). Aproape 80% dintre aceștia au ales să se izoleze complet în timpul crizei sanitare, stand acasă, fără să iasă măcar la cumpărături.
În Europa, Germania este statul care se preocupă în mod intens de practicarea sportului și de mișcarea fizică în rândul populației. O altă țară care este interesată de acest aspect este Marea Britanie, la fel cum se întâmplă și în cazul Olandei, Danemarcei și Suediei. Lipsa mișcării fizice și a sportului are repercursiuni în ceea ce privește speranța de viață, iar criza sanitară nu a făcut decât să înrăutățească și mai mult lucrurile.
România se numără printre statele europene în care oamenii pot speră să trăiască până la maxim 75, 2 ani (bărbații) și 79, 6 ani (femeile). Raportat la țările fruntașe în topul speranței de viață în care bărbații pot ajunge la o etate de 78, 2 ani, iar femeile până la 83, 7 ani, România chiar trebuie să se pună în mișcare și să facă sport, indiferent că pandemia va continua sau va fi stopată în anii următori!
