Gabor Vona si Gyorgy Frunda, doi unguri care vor tot „binele” din lume romanilor

Gabor Vona si Gyorgy Frunda, doi unguri care vor tot „binele” din lume romanilor

Scris de pe 15 ianuarie 2014

Gabor Vona e un politician maghiar extremist, liderul infamului partid Jobbik. Vona e cunoscut pe larg romanilor, gratie unor vona_gaborderapaje necontrolate in zona unei retorici iredentiste care aminteste, pe alocuri, de conflictele interetnice, romano-maghiare, de la inceputul anilor 90. In mai 2013, politicianul maghiar a acordat un amplu interviu portalului rus Geopolitika.ru, a carui teza de fond a fost aceea ca Ungaria trebuie sa abandoneze urgent orientarea euro-atlantica si sa imbratiseze, pe temeiul unei origini istorice asiatice a poporului maghiar, Uniunea Eurasiatica plamadita de Kremlin (citeste AICI). In afara argumentului istoricist, care atesta – simptomatic – ca ungurii ar proveni din indepartatele stepe ale Asiei, deci ar fi mai curand asiatici si mai putin europeni, Vona a lansat o critica acerba la adresa Uniunii Europene. Temele criticii au devenit, in ultimul an, un loc comun, fiind imbratisate de numerosi politicieni din tarile aflate la „periferia” estica a UE. 

Ce sustine Vona? „Hungary was not admitted to the EU so that we could develop. The goal was to colonize us, to exploit our cheap labour and acquire our markets. Western companies and banks now try to maintain their systems by using the profit they pump out of our country in the East”. Adica: Ungaria nu a fost primita in UE pentru a se dezvolta ca tara, scopul obscur al birocratilor de la Bruxelles fiind acela de a transforma tara intr-o „colonie” (to colonize us) cu mana de lucru ieftina si piata de desfacere. In plus, afirma Vona in interviul amintit, companiile din Vest dar mai ales bancile scot din tara, peste hotare, profituri de ordinul miliardelor de euro secatuind poporul maghiar. Politicianul extremist a atras atentia ca in Ungaria rata de nemultumire fata de UE este din ce in ce mai mare si ca Uniunea Europeana nu a adus nimic bun Ungariei sub aspect spiritual sau mental.

Gyorgy Frunda este un controversat politician roman, de origine maghiara, membru marcant al UDMR si fost candidat al frundaformatiunii la alegerile prezidentiale. Frunda este cunoscut ca aflandu-se la originea mai multor initiative dubioase, ce au dus in final la restrangerea atributiilor ANI, agentie care verifica de cativa ani atat functionarii publici, cat si politicienii cu probleme de integritate, aflati in incompatibilitate, conflict de interese etc. Frunda este, intre altele, si consilierul personal al premierului Victor Ponta, postura din care beneficiaza de o expunere semnificativa in raport de prezenta publica a altor politicieni din UDMR. Cu prilejul vizitei efectuate in Romania de secretarul de stat adjunct Victoria Nuland, Frunda s-a pomenit reiterand, in cadrul unei sulfuroase declaratii de presa, tema „colonizarii” evocata de extremistul Gabor Vona in interviul dat portalului Geopolitika.ru. „Mi se pare puţin cu un aer de superioritate, ca şi cum ar vorbi dirigintele cu elevii (…) Nu e România o colonie şi refuz această idee, că vine să inspecteze în Romania nivelul sau stadiul drepturilor omului, statului de drept şi a democraţiei”, a afirmat Gyorgy Frunda, cu referire directa la scopul vizitei dnei. Nuland la Bucuresti (citeste AICI).

Daca afirmatiile extremistului Vona sunt profund neimportante pentru Romania si cetatenii sai, iesirea consilierului premierului Ponta este cel putin hazardata, daca nu cumva suficienta pentru a lua in calcul demiterea sa. Aprecierea lui Frunda pune semnul egal intre declaratiile unui politician extremist de la Budapesta si orientarea de data recenta a guvernului de la Bucuresti care trateaza cu flit institutiile si politicienii europeni, precum si – iata – un inalt oficial american. Cum altfel sa incadrezi „disparitia” din tara a premierului Victor Ponta pe parcursul vizitei de doua zile a Victoriei Nuland? Ponta nu e la prima „mistocareala”: la mijlocul lui decembrie 2013, premierul a declarat ca reactia SUA vizavi de modificarea pe sest operata Codului Penal de Parlament a fost gresita si ca „Chevron investește în România sau poate să plece din România, dacă nu se aplică legea și dacă nu reușim să arătăm că protejăm proprietatea privată” (citeste AICI).

Intre explorarile de la Pungesti si modificarea pe ascuns a Codului Penal nu este o legatura decat in mintea primului-ministru. Ponta a lasat de inteles ca daca americanii sunt lasati sa exploreze ce si cum vor in cautarea gazului de sist, Guvernul care le-a oferit acest „privilegiu” merita sa fie lasat sa-si aranjeze ploile in ceea ce-i priveste pe politicienii penali care-l sustin. Decizia de miercuri a Curtii Constitutionale, care a desfiintat cu unanimitate modificarile la Codul Penal propuse de Parlament, vine sa reconfirme ca Ponta s-a aflat intr-o grava eroare cand a adus critici gratuite SUA, la mijlocul lui decembrie trecut.

Actualul premier mai face insa o greseala capitala: din nevoia de a justifica, pe plan extern, lupta impotriva sistemului judiciar autohton, Ponta l-a investit cu eticheta „basism”, ca si cand orice magistrat din tara care decide impotriva unui politician corupt devine, automat, un reprezentant al „basismului”. Prin urmare, primul-ministru dat de PSD nu se lupta cu justitia (el crede, de ochii europenilor, in binefacerile statului de drept!), ci cu „basismul”, o dogma eretica raspandita in justitie si care, asa cum lasa de inteles Ponta, ii trimite in puscarie pe politicieni, pe temeiul unor dosare fabricate din considerente politice. Cum sectele si ereziile trebuie eradicate (ele nu sunt „dreapta credinta”), vedem astazi in premierul V. Ponta cavalerul luptei anti-basism. Vesticii, fie ei europeni sau americani, nu par dispusi sa accepte discriminarea operata de Ponta si vad in justitia de la noi unul si-acelasi sistem judiciar, cu bunele si relele sale.

Proferand o retorica pigmentata de accente anti-UE sau anti-SUA (prin gura consilierului Frunda), Ponta expune Romania nu doar unei izolari diplomatice, ci si unei posibile reorientari a tarii pe axa-estica Belarus, Kazahstan, Federatia Rusa (axa fondatoare a viitoarei Uniuni Eurasiatice elogiata de extremistul maghiar Gabor Vona). Ponta a declarat, de altfel, la Antena 3 ca Romania trebuie sa se deschida spre Turcia, China si „chiar catre Rusia”, din nevoia de a gasi noi piete de desfacere pentru produsele romanesti, dar si din nevoia „dezvoltarii economice si politice” (citeste AICI). Ideea naiva ca din parteneriatele cu Rusia sau China ar putea rasari cine stie ce beneficii „politice” pentru Romania ramane un banal pretext. Ponta pare a fi locuit de iluzia desarta ca e capabil sa reorienteze politica externa a Romaniei, spre state asiatice cu deficit de democratie, pedepsindu-i astfel pe europenii si americanii care nu-i permit sa taie si sa spanzure in propria sa ograda (tara), asa cum poate si-ar fi dorit armata de baroni locali care-l sustine, conditionat, la varful PSD.

comentarii




Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>