Chisinaul, intre Uniunea Europeana si Uniunea Eurasiatica a lui Putin. Acordul de asociere cu UE – imperativul faptelor si abandonarea vorbelor


lucian_bogdanelKievul fierbe de cateva zile (vezi AICI), sub imperiul unui decret emis de Guvern ce a dinamitat discuțiile dintre Ucraina si Uniunea Europeana care aveau drept obiectiv semnarea acordului de asociere intre cele doua parti, menit a se consuma cu prilejul summitului de la Vilnius (28 – 29 noiembrie 2013). Decizia intempestiva a Executivului ucrainean are efecte colaterale de durata in estul Europei, Ucraina cedand – conform expertilor – santajului si presiunilor exercitate asupra sa de Federatia Rusa, stat cu care Kievul intretine substantiale raporturi comerciale. Parteneriatul Estic, proiect in interiorul caruia UE gestioneaza relatia cu un manunchi de foste state sovietice, pare sa fi fost adus in impas de decizia guvernului Ucrainean care, desi socotita previzibila de unii comentatori, a luat prin surprindere comunitatea europeana. Situatia creata este cu atat mai importanta, cu cat intre statele afiliate Parteneriatului European se numara si Republica Moldova, stat care – spre deosebire de Ucraina – urmeaza sa parafeze la Vilnius acordul de asociere cu UE. Semnarea de catre Rep. Moldova a acordului amintit deschide perspectiva aderarii Moldovei la Uniunea Europeana, intr-un orizont de timp estimat de specialisti la aproximativ 10 ani.

Asocierea Moldovei la UE nu e scutita de „complicatii” interne, scena politica de la Chisinau devenind locul de manifestare a unei tot mai vehemente retorici anti-UE proferata de comunistii lui Vladimir Voronin, care – in ultimele saptamani – au „bombardat” guvernul condus de Iurie Leanca cu motiuni de cenzura, toate avand ca pretext preconizatele prefaceri in relatia Moldovei cu UE. Efervescenta comunistilor lui Voronin, aflati in Opozitie la Chisinau, vine in prelungirea unor masuri cu o vadita tenta punitiva promovate in trecutul recent de Moscova (vezi cazul embargoului la importul de vinuri moldovenesti), menite a zadarnici eforturile guvernului de la Chisinau de a inscrie Moldova pe un traiect european dorit de o semnificativa parte a populatiei de peste Prut.

La mijlocul lui noiembrie 2013, cu prilejul unei intalniri tripartite derulate la Bruxelles, la care au participat premierii Victor Ponta si Iurie Leanca, seful Comisiei Europene – Jose Manuel Barosso – afirma ca politicile europene „nu se opresc la granite” si ca dezvoltarea gazoductului Iasi – Ungheni este un prim pas spre implementarea unei strategii menite a „extrage” Moldova din conul de dependenta energetica fata de Rusia si a o apropia de UE. „Interconectarea Iasi-Ungheni e prima interconectare directa a Moldovei cu piața europeană a gazelor și primul pas într-un proiect mai mare de a lega Chișinăul de piața europeană a gazelor. Succesul acestui proiect va fi un punct de referință pentru viitoare proiecte de infrastructură. Vrem să asigurăm sprijin și prin susținerea proiectelor în fața instituțiilor financiare internaționale. Comisia este angajată să asigure că toate țările vecine care doresc să fie conectate la sistemul energetic european să poată să fie conectate”, afirma inaltul oficial european. Recursul la tema securitatii energetice nu e deloc intamplator. Intr-un spatiu inca bantuit de fantoma disputelor ruso-ucrainene privind conductele de tranzit al gazului din Siberia catre vestul Europei si, mai ales, a consecintelor nefaste inregistrate de Ucraina in urma acestor dispute (vezi AICI), argumentul sigurantei energetice pentru care a pledat Barosso e un punct forte pe care se sprijina subredul Parteneriat Estic al UE. Lucrurile sunt departe de a se opri aici.

UE le flutura in nas moldovenilor perspectiva liberalizarii vizelor si a obtinerii dreptului de libera circulatie in spatiul european catre toamna lui 2014. Acesta ar fi doar un prim pas pe foaia ce jaloneaza parcursul Rep. Moldova catre UE. Un pas cu simbolistica lui aparte, mai ales daca ne gandim cat de importanta s-a dovedit pentru Romania obtinerea acestui drept. Milioane de romani au sustinut dezvoltarea economica a tarii prin remiteri de ordinul miliardelor de euro  catre cei ramasi acasa, indeosebi in perioada Guvernarii Tariceanu. Acum, cand criza economica s-a generalizat in spatiul UE, iar remiterile catre tara sunt din ce in ce mai mici, observam cat de importante s-au dovedit ele in anii trecuti.

Zeci, poate sute de mii de moldoveni se afla deja la munca in tarile Uniunii Europene. Incurajati de politica Romaniei de acordare a cetateniei romane, acestia s-au pomenit peste noapte intr-o postura ambivalenta: moldoveni, dar in egala masura cetateni ai UE, desi tara mama nu a intrat inca in clubul european. Din acest punct de vedere, simpla liberalizare a vizelor si dobandirea dreptului la libera circulatie, neinsotite de decizia ferma a UE de a pompa fonduri in Moldova, nu reprezinta nimic pentru o populatie activa deja deprinsa cu rigorile apartenentei la spatiul comunitar. Daca UE se pretinde o „partida” buna pentru Rep. Moldova, birocratii de la Bruxelles trebuie sa imagineze o politica de coeziune care sa determine grosul populatiei de dincolo de Prut („Moldova profunda”) sa faca un pas decis si decisiv catre civilizatie. Nu trebuie uitat, insa, ca politicile de coeziune si integrare costa, iar criza economica a adus statele cu cele mai consistente contributii la bugetul UE in postura de a milita pentru reducerea cheltuielilor derivate din sustinerea acestor politici.

Un pericol tot mai palpabil se profileaza, de asemenea, la orizont: constituirea Uniunii Eurasiatice ca pandant estic al Uniunii Europene. Nasita de Rusia, Uniunea Eurasiatica se gaseste, inca, intr-un stadiu embrionar (doar doua state asociate, pe langa Rusia in Uniunea Vamala Rusia – Belarus – Kazahstan), dar perspectivele acestui actor geopolitic par a fi cu totul altele dupa refuzul Ucrainei de a continua negocierile vizand asocierea la UE. Retorica oficialilor rusi in raport de Uniunea Eurasiatica face apel, cu strictete, la argumente de sorginte economica, fiind de notorietate faptul ca intr-o perioada de austeritate – asa cum traverseaza „periferia” estica a UE – recursul la teme economice sensibile (factura la energie, costul materiilor prime, al combustibilului, asistenta sociala etc) are o mai mare trecere. Uniunea Europeana are un inamic de calibru in ea insasi, intrucat orice esec in plan socio-economic al UE va potenta caracterul „miraculos” al Uniunii Eurasiatice. Unul care atesta ca resursele si materiile prime ieftine reprezinta moneda de schimb cu care Rusia momeste de zor statele eurosceptice din estul UE.

Asa cum observa sociologul Dan Dungaciu intr-un interviu recent (vezi AICI), Ungaria si al sau premier Viktor Orban desfasoara un proiect de anvergura pe zona est-europeana, materializat intr-un parteneriat strategic cu Rusia lui Vladimir Putin, parteneriat fundamentat, in opinia lui Dungaciu, pe teza ca esecul Europei post-nationale expune statele „abandonate” de la periferia estica a UE la o relationare cu Rusia si chiar la o „confruntare negociata”. Intoarcerea Ungariei cu fata spre est, tot mai pronuntata in 2013, poate servi de model si pentru alte state „abandonate” din estul UE care-si cauta o forma de consolare economica in bratele Rusiei. Retorica anti-UE are, la Budapesta, reprezentanti ilustri, intre acestia numarandu-se liderul partidului extremist Jobbik, Gabor Vona. Fidel constatarii ca UE a transformat Ungaria intr-o colonie de consumatori, exploatata pana la epuizare de marile corporatii occidentale, Vona militeaza – nici mai mult, nici mai putin – pentru abandonarea orientarii euroatlantice a tarii si imbratisarea orientarii eurasiatice, in temeiul originii istorice asiatice a poporului maghiar (vezi AICI).

Eastern partnership_iliustracija++_m2Perspectivele Parteneriatului Estic al UE, precum si tema mai larga a extinderii Uniunii Europene, sustin un delicat examen la summitul de la Vilnius. E cat se poate de clar ca locul Rep. Moldova este in Uniunea Europeana, dar pentru asta e nevoie de un efort conjugat suplimentar atat din partea UE, cat si din partea Romaniei. UE este obligata sa transforme in fapte retorica pro-extindere si pro-Moldova, dincolo de uzuala liberalizare a vizelor si a dreptului la circulatie in spatiul UE acordat cetatenilor moldoveni. Argumentele economice si angajamentele pe care UE le va avansa trebuie sa fie peste tot ceea ce poate oferi Rusia, in acest moment, Republicii Moldova, astfel incat drumul pro-european al tarii de dincolo de Prut sa nu se mai impiedice in accidente electorale de tipul Partidului Comunist condus de Vladimir Voronin. Romania are, la randu-i, restante morale in relatia cu Rep. Moldova, ce dateaza din perioada in care se credea ca poeziile nationaliste ale unor Grigore Vieru si Adrian Paunescu, podul de flori sau diferite cantece de inspiratie folk pot tine de foame si pot combate frigul din casele moldovenilor. E drept, cu un gazoduct nu se face primavara, fie el si Iasi – Ungheni, dar macar finalizarea unui astfel de proiect ar fi un prim semn de seriozitate geopolitica in relatia Romaniei cu Moldova. Faptul ca UE e dispusa sa garanteze in fata institutiilor financiare internationale proiectul de securizare energetica a Moldovei, precum si a altor state ex-sovietice din zona care vor sa acceada in UE, este un argument necesar, dar nu neaparat suficient. Uniunea diriguita de birocratii din Bruxelles trebuie sa faca mai mult si sa promita mai putin, indeosebi in contextul concurentei geopolitice intruchipate de viitoarea Uniune Eurasiatica planuita sa-si intre in drepturi incepand cu 2015, an in care – coincidenta sau nu! – in Ucraina vor avea loc alegeri prezidentiale.


Fiti la curent cu ultimele stiri din judetul Bacau. Urmariti-ne si pe Google News
Articolul precedentCod galben de ninsori si vant puternic in 13 judete din nordul tarii si de la munte, incepand de luni de la ora 4:00
Articolul urmatorAccident pe Bulevardul Unirii din Bacau. O persoana a ajuns la spital.

Lasa un comentariu

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.