Inaugurarea Cetății Rákóczi din Ghimeș, obiectiv reabilitat prin Compania Națională de Investiții cu o finanțare de peste 1,3 milioane de euro din fonduri guvernamentale, a stârnit controverse în spațiul public după ce, la eveniment, au fost arborate steagurile Ungariei și ale așa-numitului Ținut Secuiesc, în timp ce drapelul României a lipsit complet. Situația a fost criticată dur de europarlamentarul Dragoș Benea care a catalogat momentul drept „un afront” la adresa statului român.
Dragos Benea le-a reproșat și oficialităților băcăuane prezente la inaugurare, respectiv președinta Consiliului Județean Bacău, Cristina Pravăt, și prefectul județului Bacău, Andreea Negru, faptul că nu au purtat eșarfa tricoloră, însemn prevăzut de lege pentru reprezentanții autorităților la manifestările oficiale.
Subiectul a fost readus în discuție și în ședința Consiliului Județean Bacău de joi, 28 mai, când criticile au venit din partea consilierilor AUR. Consilierul județean Maricica Coșa i-a cerut public explicații președintei CJ Bacău, Cristina Pravăt, cu privire la motivul pentru care nu a purtat eșarfa tricoloră la evenimentul de la Ghimeș.
„Aș vrea să întreb: am văzut, în ultima perioadă, ce s-a întâmplat la Ghimeș și am observat prezența dumneavoastră fără eșarfă la eveniment. Vreau să ne explicați ce s-a întâmplat acolo, având în vedere că ați participat în calitate oficială.” a intrebat Maricica Cosa – consilier judetean AUR
Deși inițial a refuzat să răspundă, mutând discuția spre Diverse, președinta Pravat a explicat, în final, cele întâmplate, spunând că și alți președinți ai CJ Bacău au participat la astfel de evenimente fără eșarfă, iar Codul Administrativ este interpretat de fiecare în felul său:
„Nu e nicio încălcare acolo. Eșarfa o port la evenimente de zile naționale, dar, dacă doriți, o să o port la toate evenimentele. Bilele negre au venit de la foști președinți de CJ, care nu au purtat eșarfa decât la învestire (…) Vorbesc de o remarcă ce l-a vizat pe ultimul președinte al CJ Bacău (ref. Valentin Ivancea).
De regulă, dacă sunt invitată în diverse comune la evenimente, acestea nu sunt atât de solemne încât să necesite purtarea tricolorului. Cred că s-a făcut prea mare tam-tam pe un subiect care, într-adevăr, nu trebuie ignorat, având în vedere că trăim într-o comunitate cu cetățeni de diferite etnii.” a explicat presedinta Pravăt
Consilierul județean Coșa a revenit, spunând că nu dorește să intre în polemică cu președinta Pravat, însă legea precizează clar: „Eșarfa în culorile drapelului național se poartă obligatoriu de Ziua Națională, la solemnități, la ceremonii publice și la celebrarea căsătoriilor, indiferent de locul acestora.”
Președinta Pravăt a explicat că „fiecare interpreteaza codul administrativ in felul sau”:
„Codul administrativ il interpretam in spiritul si sensul sau. Eu v-am spus cum il interpretez eu.„
Am cerut un punct de vedere și fostului președinte al CJ Bacău, Valentin Ivancea, care ne-a transmis că mesajul a fost strict despre identitatea națională și nicidecum despre o persoană, având în vedere că investiția a fost realizată de Guvernul României:
„Da, ce să zic… Am înțeles că problema nepurtării însemnului național de către actuala Președintă a Consiliului Județean, la un eveniment Rákóczi — cu posibila sa interpretare extremistă — și care ține efectiv de identitatea națională cu care ne mândrim, la care nici eu nu am participat, îmi revine cumva și mie. Nu pot să nu am un zâmbet ironic la această scuză și să nu îmi vină în minte o anecdotă…
Se spune că la predarea mandatului, predecesorul lasă trei plicuri:
— Când lucrurile merg rău, dai vina pe grea moștenire.
— Când merg și mai rău, dai vina pe cel dinaintea ta.
— Când devine imposibil… deschizi al treilea plic.
Și în al treilea plic găsești scris: „Pregătește trei plicuri.” E ușor de identificat în ce fază suntem. Înțeleg deci că tricolorul a fost trecut la capitolul grea moștenire. Revenind însă la seriozitate… Vreau să fie foarte clar — mesajul distribuit nu se referă la protocol. Nu s-a vorbit despre o regulă, despre o obligație formală sau despre o eșarfă ca accesoriu de scenă. S-a vorbit despre mândrie națională. Despre ce simți când reprezinți o comunitate la un eveniment care celebrează tocmai identitatea și valorile acelei comunități. Protocolul îl poți respecta mecanic. Mândria națională ori o simți, ori nu o simți. Și dacă o simți, nu ai nevoie de nimeni care să îți amintească să o arăți.
Dincolo de zâmbetul ironic, cred că exact aici este miezul problemei. A da vina pe cel dinaintea ta este cel mai comod lucru pe care îl poate face un om aflat într-o funcție publică. Și totodată, cel mai puțin demn. O funcție responsabilă înseamnă exact asta — asumare. A greșelilor, a lipsurilor, a rezultatelor. Bune sau rele. Ale tale sau moștenite. Cetățeanul nu te-a ales ca să îi explici de ce nu merge — te-a ales ca să meargă. Iar tricolorul nu este o decorațiune de protocol — este un simbol al responsabilității față de comunitatea pe care o reprezinți.
Îl porți sau nu îl porți — dar nu îl explici prin plicuri. Am distribuit un mesaj care se referă strict la identitatea națională, nu la o anumită persoană. În perioada în care am fost președinte, am răspuns întotdeauna pentru propriul comportament, nu pentru al altora. Mesajul transmis a fost legat de investiție, de faptul că aceasta este realizată de Compania Națională de Investiții, de Guvern, iar un gest firesc a fost arborarea drapelului național. ” a precizat Valentin Ivancea – fost presedinte CJ Bacau