Cetatea Rákóczi (Ghimes), reabilitată prin CNI și inaugurată fără drapelul național. Dragoș Benea: „Cu greu putem găsi un afront mai mare adus imaginii noastre, ca români. E o formă grosolană de lipsă de loialitate față de România și Guvernul ei” 🇷🇴

Adaugă-ne ca sursă în Google Urmărește-ne pe Google News

Europarlamentarul Dragoș Benea critică dur modul în care a fost organizat evenimentul de inaugurare a Cetății Rákóczi din Ghimeș, obiectiv reabilitat prin Compania Națională de Investiții cu o finanțare de peste 1,3 milioane de euro din fonduri publice. Liderul PSD Bacău susține că, la ceremonia desfășurată vineri, au lipsit complet însemnele oficiale ale statului român, în timp ce în apropierea monumentului au fost arborate steaguri ale Ungariei și ale așa-numitului Ținut Secuiesc.

Benea consideră situația „un afront” adus României și afirmă că autoritățile prezente la eveniment au tratat cu superficialitate caracterul oficial al inaugurării. Acesta a criticat inclusiv faptul că reprezentanții instituțiilor locale – prefect şi preşedintele CJ – nu au purtat însemnele prevăzute de lege la manifestările oficiale și a reproșat Companiei Naționale de Investiții că prioritizează astfel de proiecte, în timp ce alte obiective importante din județul Bacău rămân în stare avansată de degradare sau blocate în șantiere întârziate.

„Nu puteam omite, ca şi când nu s-ar fi întâmplat, faptul că vineri, la Ghimeş, a avut loc inaugurarea unui obiectiv finanțat din banii românilor (peste 1,3 milioane de euro), realizat de Guvernul României prin Compania Națională de Investiții: finalizarea lucrărilor de reabilitare a „cetății” Rakoczi, în fapt fostul punct vamal care despărțea România de Austro-Ungaria, şi punerea obiectivului în circuitul public s-au marcat în cadrul unui eveniment din care au lipsit, CU DESĂVÂRŞIRE, însemnele naționale ale Statului Român! Cu greu putem găsi un afront mai mare adus imaginii noastre, ca români, mai ales în condițiile în care în imediata vecinătate a „cetății” au fluturat steaguri ale Ungariei sau ale Ținutului Secuiesc, o entitate politico-administrativă fictivă. E o formă grosolană de lipsă de loialitate față de România şi Guvernul ei, care a susținut lucrările de reabilitare deşi, dacă e să gândim onest, nu putem spune că asta ar fi fost tocmai o urgență națională.

Cu atât mai mult, cu cât în județul #Bacău avem nenumărate obiective de importanță covârşitoare uitate-n paragină – cum este Conacul Rosetti de la Căiuți, de pildă – sau, ca să vin mai aproape de #CNI, clădirea istorică a Spitalului Județean de Urgență pe care Compania o ține, de 8 ani, într-un interminabil şantier. Vorbim aici de pacienți, nu de nostalgii naționaliste împachetate populist de unii politicieni maghiari care, mai apoi, sunt „loviți” de mirări legate de ascensiunea extremismului.

Nu există un combustibil mai bun pentru extremism decât tipul de aroganță vădit de evenimentul de la #Ghimeş, unde – cu mic, cu mare – autoritățile au sfidat tocmai însemnele statului în slujba căruia au jurat că se află (şi care îi şi plăteşte pentru asta). O mare bilă neagră şi pentru prefect, şi pentru preşedintele CJ, inclusiv pentru primarii prezenți la fața locului care au uitat acasă eşarfa tricoloră pe care trebuie să o poarte, conform legii, atunci când reprezintă UAT-urile în cadru oficial (cum, de altfel, a fost şi evenimentul de la Ghimeş).

Am lăsat să treacă ceva timp, din respect pentru Rusaliile catolice, dar nu pot trece cu vederea această conduită care mi se pare orice numai o banală scăpare nu: e mai mult decât atât, iar politicienii maghiari care mai au „epifanii” legate de revirimentul extremismului să ia aminte că au devenit „slujbaşii” radicalismului politic prin genul de manifestare pe care au girat-o la Ghimeş” a transmis europarlamentarul Dragos Benea