Proiectul de ecologizare a muntelui de fosfogips de la Amurco Bacau este in moarte clinica. Cel putin asta rezulta dintr-un raspuns remis de ministrul Mediului, Rovana Plumb (PSD), unui parlamentar bacauan, in urma interpelarii formulate de acesta. Demarat la finele lui 2011, prin trecerea muntelui in patrimoniul public al municipiului, proiectul de ecologizare se afla in impas. Conform raspunsului dat de ministresa Plumb, proiectul ar contine mai multe elemente care-l fac ineligibil si deci imposibil de sustinut de Ministerul Mediului. Ecologizarea urma sa fie finantata din fonduri europene, prin programul POS Mediu, Axa 2 „Reabilitarea siturilor poluate istoric”.
Perspectiva ca Bacaul sa scape de una din sursele primare de poluare – halda de fosfogips de la Amurco – pare tot mai indepartata. Pornit in decembrie 2011, proiectul de ecologizare a muntelui de fosfogips se afla intr-un impas major. Cauza blocajului, asa cum reiese dintr-un raspuns remis senatorului Dragos Luchian de ministrul Mediului, Rovana Plumb, ar fi ca proiectul nu respecta conditiile de eligibilitate pentru a fi finantat cu fonduri UE, situatie in care nu poate fi aprobat de ministerul de resort. Interpelarea, formulata de Luchian in primavara acestui an, vine in contextul in care la finele lui 2013 se vor implini 2 ani de cand municipalitatea a preluat muntele de fosfogips in domeniul public, fara insa ca proiectul de ecologizare sa demareze concret.
„Pe parcursul evaluarii acestui proiect, au fost supuse analizei o serie de documente referitoare la obligatiile de mediu aferente sitului contaminat de pe platforma SOFERT. In urma analizei detalitate a acestor documente, nu au fost obtinute, pana la acest moment, asigurari suficiente cu privire la indeplinirea conditiilor de eligibilitate necesare pentru finantarea din fonduri europene a proiectului. In aceste conditii, ministerul (…) se afla in imposibilitatea de a aproba proiectul”, precizeaza raspunsul semnat de Rovana Plumb.
Contactat de jurnalistii Bacau.NET, senatorul Dragos Luchian, fost viceprimar al municipiului Bacau, a declarat ca la momentul efectuarii interpelarii ministerul a considerat ca la dosar nu exista toate datele necesare sustinerii investitiei. Luchian si-a exprimat convingerea ca proiectul va fi deblocat odata cu obtinerea de catre minister a clarificarilor si datelor solicitate. „La acel moment, ministerul a considerat ca nu are toate datele iar partea legala nu e suficient de bine pusa la punct. Proiectul stagneaza, dar nu pentru mult timp sper eu. Imi doresc ca aceasta sursa de poluare sa fie eliminata, iar Bacaul sa scape de muntele de fosfogips”, a declarat senatorul Dragos Luchian.
Malul de la Insula de Agrement peste muntele de fosfogips?
In cadrul mai multor iesiri publice, oficiali ai municipalitatii Bacau, precum si parlamentari PNL au lasat de inteles ca ecologizarea haldei de fosfogips de pe fosta platforma SOFERT va fi complementara proiectului de decolmatare a luciului de apa din jurul Insulei de Agrement. Decolmatarea e o etapa cruciala in proiectul Primariei Bacau de transformare a Insulei de Agrement in „Aqua Land”. Malul extras de pe fundul lacului de acumulare ar putea fi folosit, au lasat de inteles oficialii Primariei Bacau la acoperirea muntelui de fosfogips.
La mijlocul lui iunie 2013, Lucia Varga (PNL), ministru delegat pentru Ape si Paduri in Guvernul Ponta, a vizitat municipiul Bacau, prilej cu care a anuntat ca o treime din banii necesari decolmatarii lacului de la Insula de Agrement exista. In cadrul aceleiasi vizite, a fost vehiculata solutia ecologizarii muntelui de fosfogips prin folosirea malului extras din zona Insulei de Agrement. Pana in prezent, lucrarile de decolmatare nu au inceput, iar ecologizarea haldei SOFERT ramane la stadiul de deziderat.
Proiect facut in fuga calului
In decembrie 2011, fostul prefect Constantin Scripat (foto) participa la sedinta Consiliului Local Bacau, solicitand alesilor un vot favorabil proiectului de preluare a muntelui de fosfogips in domeniul public. La momentul respectiv, CL a aprobat un proiect prin care prelua „donatia” facuta de Amurco Bacau, halda in dimensiune de 2,5 hectare. Acestea au fost alipite la cele 13,5 hectare detinute in zona de municipalitate, terenul de 16 hectare urmand sa intre in programul de decontaminare finantat cu fonduri UE. „Suntem presati de timp, dar Ministerul Mediului a inteles importanta acestei zone cu poluare istorica din municipiul Bacau. Scopul prezentei mele aici este sa va conving sa promovati o hotarare de Consiliu Local prin care acceptati donatia de 2,5 hectare facuta de Amurco. Acea halda poluatoare, vine din istorie. Dumneavoastra veti hotari daca mai avem nevoie de ea sau nu. S-au purtat deja niste discutii, exista niste pasi facuti. Drept dovada donatia facuta de Amurco. Ceea ce ne cere ministerul acum este sa alipim cele doua terenuri si cele 16 hectare, cat are halda, sa se afle in domeniul public. Ministerul vrea un singur teren pentru a demara investitia”, afirma in decembrie 2011 fostul prefect Scripat (citeste mai multe AICI).
In iulie 2012, municipalitatea Bacau si Amurco au incheiat un protocol in baza caruia cele doua parti au stabilit cota de contributii in cadrul proiectului. Prin protocolul aprobat prin HCL nr. 152/2012, Amurco se obliga sa suporte cheltuieli neeligibile in cuantum de peste 1,21 milioane euro, in timp ce municipiul Bacau se angaja sa efectueze demersuri in vederea obtinerii finantarii nerambursabile necesare proiectului de ecologizare. De atunci si pana astazi, proiectul a batut pasul pe loc. Nu acelasi lucru s-a intamplat cu Amurco, combinat chimic tras pe linie moarta de magnatul ureei, Ioan Niculae.
Amurco a „donat” muntele de fosfogips, dupa care a fost oprit
In prima jumatate a lui 2013, pe fondul scumpirii pretului la gaze, patronul grupului de firme InterAgro, Ioan Niculae (foto), a decis inchiderea mai multor combinate chimice aflate-n portofoliu, printre acestea numarandu-se si Amurco Bacau. Decizia lui Niculae a dus la proteste, Prefectura Bacau fiind luata cu asalt, in cateva randuri, de angajatii disponibilizati de la Amurco. Peste 400 de angajati au fost trimisi in somaj incepand cu luna iulie, in cadrul combinatului ramanand doar personalul care asigura mentenanta (citeste mai multe AICI). In august 2013, conform unor date publicate de un portal de stiri economice, Amurco datora bugetului asigurarilor de sanatate peste 800.000 lei.
Colac peste pupaza, situatia combinatului a devenit si mai incurcata odata cu inceperea urmaririi penale impotriva lui Niculae si a unor politicieni influenti, fosti ministri ai Economiei, intr-un dosar de subminare a economiei nationale lucrat de DIICOT. Conform cotidianului Evenimentul Zilei, magnatul a dat o “ţeapă” de 130 de milioane de euro Romgaz printr-o schemă fără precedent. A inventat o firmă “mamut” şi a distribuit gazul ieftin către 6 combinate chimice controlate tot de el. Producţia de îngrăşăminte a fost exportată. După ce nu a mai avut acces la gaz ieftin, Niculae a închis cinci dintre combinate. Miniştri, secretari de stat şi directori s-au pus în slujba lui Niculae, cel care controla societatea InterAgro (citeste mai multe AICI).
Ecologizarea haldei de fosfogips, miza politica
Cu toate ca proiectul vizand ecologizarea muntelui de fosfogips de la Amurco pare pe punctul de a fi compromis, destinul acestuia 
depinde foarte mult de influenta politica la nivel de Guvern. In timp ce PSD, prin Rovana Plumb (foto), detine un minister cheie printr-un ministru „plin”, PNL – prin Lucia Varga – are un portofoliu de ministru delegat, in cadrul unui minister cu o miza sensibil mai mica. Daca Plumb are POS Mediu la degetul mic, diriguind proiecte de ordinul zecilor de milioane de euro, Varga – adica PNL – se vede nevoita sa se multumeasca cu praful de pe toba. Posibila revitalizare a proiectului amintit este mai degraba o oportunitate care se afla in terenul de joc al PSD, decat al PNL.
In sfarsit, cazul de subminare a economiei nationale lucrat de DIICOT, in care patronul Amurco Bacau e cap de afis, arunca o cu totul alta lumina asupra „donatiei” facuta de combinatul chimic municipiului Bacau (vezi AICI). Cu bani publici (fonduri UE) si cu implicarea unor autoritati publice (Ministerul Mediului, UAT Municipiul Bacau etc), Niculae a crezut ca poate solutiona o problema de mediu privata, ce tine de un operator economic privat: propriul sau combinat de producere a ingrasamintelor chimice.
[…] ob?in? finan?are european? pentru neutralizarea ?i ecologizarea locului (?ntreaga istorie, aici ?i aici ?i aici ?i probabil ?i prin alte […]
Individa asta a facut, de cand e ministru, tot ce se poate, si activ si pasiv, pentru devastarea mediului. E greu de crezut ca cineva poate sa urasca natura. Probabil ca e vorma doar de o indiferenta patologica, ia mita pentru unele semnaturi si acte normative si restul raului il face din inertie. Daca e sa ma refer la chestii mai recente, in urma cu mai putin de-o luna a venit cu proiect de OUG pentru distrugerea si mai facila a ariilor naturale protejate. Cu ocazia asta si-a aratat dispretul total fata de democratie, propunand guvernului adopatea actului cu doua zile inainte de-a se termina mimarea dezbaterii publice. Acum, cand o vedem in postura de avocat la RMGC, e cam clar ca graba nu era o intamplare. Cum Piatra Corbului de la Rosia Montana e rezervatie, avea nevoie de acea OUG ca sa o radieze, ca sa le diminueze problemele clientilor ei de la RMGC. Problema de la Bacau e doar una din sutele gestionate nefast de d-na Plumb. Dar se pare ca si la Ponta ii e frica de ea, din moment ce, in loc sa-i ceara ei demisia, asa cum au cerut oamenii in strada si cum e imperios necesar, pentru cauza mediului inconjurator in tara asta devastata de dezastre ecologice, a gasit tapi ispasitori in trei secretari de stat liberali, ca probabil n-au nicio vina.