Un deputat PSD vrea sa ingroape cazurile de corupție depistate în aplicarea mandatelor de siguranță națională. Vezi cine-l sustine

0


florin_iordache_agerpresUnul din cei mai experimentați parlamentari ai PSD, Florin Iordache (foto), preşedintele Comisiei de muncă din Camera Deputaţilor, vrea să strecoare, în legea privind punerea în aplicare a Codului de procedură penală, un amendament care, practic, ar obliga autoritatile să asiste pasiv atunci când depistează cazuri de corupţie. Iordache a propus ca, în cazurile în care SRI realizează interceptări pe mandat de siguranţă naţională şi, în aceste interceptări, se constată orice fel de altă infracţiune, informaţia să nu mai poată fi transmisă procurorilor. Cu o astfel de lege, senatorul PSD Cătălin Voicu ar fi scăpat, noteaza Evenimentul Zilei. 

Sprijinul discret al lui Chiuariu

Potrivit unor surse din Comisia juridică a Senatului, unde se dezbat amendamentele lui Iordache, liberalul Tudor Chiuariu (fost deputat de Bacau), preşedintele comisiei, îl susţine pe colegul din PSD. Totuşi, un astfel de text intră în contradicţie cu alte prevederi legale, care obligă toţi cetăţenii ţării ca, în cazul în care observă o infracţiune, să sesizeze organele abilitate ale statului.

chiuariu tudorSursele parlamentare spun că, realizând acest lucru, Chiuariu (foto) vrea să amelioreze varianta Iordache şi să prevadă că anumite infracţiuni depistate de SRI, în timpul instrumentării cazurilor de siguranţă, pot fi transmise către Parchet, în timp ce altele nu. Comisia va lua o decizie săptămâna viitoare.

Florin Iordache a declarat pentru gândul. info: „Dacă l-am propus, l-am propus. De ce să îţi explic ţie? Nu am ce să îţi explic”. Nu este prima oară când un astfel de amendament este promovat de când USL a ajuns la putere. Aceeaşi propunere a apărut, în 2012, într- un text de lege înaintat de Ministerul Justiţiei.

Interceptare cu informare

O altă modificare la Legea siguranţei naţionale, strecurată tot în proiectul de aplicare a Codului de procedură penală, prevede ca, în cazurile în care informaţiile culese de serviciile secrete nu sunt suficiente pentru sesizarea organelor de urmărire penală, cei interceptaţi să fie înştiinţaţi că „drepturile şi libertăţile le-au fost afectate”. Amendamentul aparţine comisiei senatoriale pentru drepturile omului. În plus, legea, aşa cum va fi modificată, va permite oricărei persoane supuse investigaţiei şi interceptărilor telefonice, care se consideră vătămată, să se adreseze instanţelor de judecată pentru a primi despăgubiri.

Beneficiarii „ameliorarilor” legislative propuse de Iordache: cazul Voicu

În cazul în care amendamentele propuse de Iordache trec de vot, o serie de procese celebre vor avea de suferit. Un exemplu concret este cel al fostului senator Cătălin Voicu. La un termen de judecată, avocaţii lui Florin Costiniu (fost magistrat, judecat în aceeaşi cauză pentru fapte de corupţie) au susţinut că acesta a fost interceptat în baza unui mandat dat pe siguranţa naţională, cu mult înainte de începerea urmăririi penale în acest caz.

Astfel, au sustinut aparatorii lui Costiniu, după sesizarea din oficiu, înregistrările au fost transformate in mijloace de probă şi folosite împotriva fostului judecător al Curtii Supreme. În baza aceluiaşi tip de mandat a fost interceptat şi Cătălin Voicu, în două reprize, fiecare a câte şase luni. În primă instanţă, Voicu a fost condamnat la 5 ani de închisoare cu executare, Marius Locic la 4 ani cu executare şi Florin Costiniu la 3 ani cu suspendare. 

În Comisia Juridică a Senatului, de miercuri (4 aprilie), senatorii jurişti au discutat despre modificările aduse legii 51/1991, care reglementează modalitatea de emitere şi punere în practică a interceptărilor pe mandat de siguranţă naţională. Ministerul Justiţiei a trimis un pachet de legi, printre care şi modificările aduse legii 51. În esenţă, ministerul a transpus prevederile din legea Legea 535/2004 privind combaterea terorismului în legea 51/1991. Astfel că mandatele de siguranţă naţională trec pe la procurorul general şi se emit numai după ce sunt avizate de judecătorii de la Curtea Supremă. Din 2004, când a fost adoptată legea 535, procedura a fost cea amintită mai sus. În proiectul trimis de Ministerul Justitiei se preciza că aceste mandate se dau pe o durată de şase luni şi pot fi reînnoite pe maximum 2 ani.

Citeste mai multe AICI

 

 

 

 


Fiti la curent cu ultimele stiri din Bacau. Urmariti Bacau.net si pe Google News

Lasa un comentariu mai jos:

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.