Interceptări telefonice, supravegheri, percheziții și declarații aflate într-un amplu dosar penal descriu modul în care mai multe persoane ar fi acționat coordonat pentru comiterea unor furturi din locuințe și societăți comerciale. Curtea de Apel Bacău a analizat recent cauza și a respins definitiv apelurile formulate de doi dintre inculpați. Procesul penal fusese însă încetat, în primă instanță, ca urmare a prescripției răspunderii penale.
Dosarul conține numeroase stenograme ale unor convorbiri telefonice interceptate în timpul anchetei. Potrivit motivării instanței, acestea au fost folosite împreună cu declarații, imagini de supraveghere, percheziții și alte probe pentru reconstituirea modului în care acționa gruparea.
În hotărâre se arată că membrii aveau roluri diferite: unii intrau în imobile, alții asigurau paza, urmăreau zona sau rămâneau la autoturisme pentru a facilita plecarea de la fața locului.
„Hai, grăbiți-vă și voi mai repede”
Una dintre convorbirile redate în hotărârea Curții surprinde o discuție purtată în timp ce membrii grupării ar fi scos bunuri dintr-un imobil.
„Mai durează mult?”
Răspunsul consemnat în stenogramă:
„Am scos un motor mare. Motorul ăla mare.”
Interlocutorul revine:
„Mai durează mult?”
Celălalt îi explică faptul că mai urmau să scoată și alte obiecte, moment în care primește indicația:
„Hai, grăbiți-vă și voi mai repede.”
Potrivit instanței, astfel de discuții arată existența unei coordonări între persoanele aflate în interior și cele rămase în exterior pentru supravegherea zonei.
„Avem treabă. Mergi sau nu?”
Într-o altă interceptare, efectuată în timpul nopții, unul dintre cei monitorizați îl sună pe un alt bărbat:
„Ce faci, dormi?”
După răspunsul acestuia, conversația continuă:
„Hai, ridică-te și vino repede după noi, hai ca să mergem, că avem treabă.”
Când interlocutorul întreabă unde trebuie să vină, răspunsul este scurt:
„Avem treabă. Mergi sau nu?”
Instanța a considerat relevante asemenea conversații pentru a demonstra caracterul coordonat al activităților.
„Stai la mașină și intrăm noi înăuntru”
Rolurile membrilor apar explicit într-o altă stenogramă reprodusă în hotărâre.
Unul dintre participanți întreabă dacă gruparea are șoferi. Din răspuns rezultă că o persoană urma să rămână la autoturism, iar ceilalți să intre în obiectiv:
„Stai la mașină și intrăm noi înăuntru.”
În motivarea deciziei, Curtea de Apel Bacău arată că șoferii staționau în zone din care puteau supraveghea împrejurimile și îi puteau avertiza telefonic pe ceilalți în cazul apariției poliției sau a altor persoane.
O altă discuție surprinsă în dosar este și mai explicită:
„Aveți polițiști mai în față. Mergeți mai în față sau băgați-vă undeva.”
Urmează indicații despre locul unde trebuia mutat autoturismul și despre persoana care trebuia contactată în cazul apariției unui pericol.
„E o casă frumoasă… e păcat s-o pierzi”
Anchetatorii au interceptat și conversații în care erau discutate posibile ținte.
Într-un astfel de dialog, o persoană îi cere alteia să ajungă în oraș pentru a discuta despre o casă:
„Trebuie să vorbim neapărat cu casa asta.”
Apoi continuă:
„E o casă frumoasă… e bine și e păcat s-o pierzi.”
Curtea precizează însă că această conversație, luată singură, nu a fost suficientă pentru a demonstra comiterea unei infracțiuni la locuința respectivă. Instanța subliniază că interceptarea nu a fost coroborată cu alte probe privind o faptă concretă.
Discuție interceptată chiar în timpul unei spargeri
Una dintre cele mai sugestive stenograme din dosar ar fi fost înregistrată chiar în timpul pătrunderii într-un imobil.
„Hai odată, că se uită oamenii la noi de la geamuri”, spune unul dintre participanți.
Potrivit procesului-verbal redat în hotărâre, în fundal se auzeau lovituri, iar persoanele aflate la fața locului discutau despre tăierea și forțarea unor elemente pentru a putea pătrunde în alte încăperi.
La un moment dat, unul dintre interlocutori avertizează:
„E un om pe balcon.”
Urmează întrebările:
„S-a dus?”
„Nu, stă pe balcon.”
„Stă cu fața spre noi?”
Conversația continuă în timp ce, potrivit documentelor citate de instanță, din interior se auzeau în continuare zgomote de lovituri.
Scule, materiale și discuții despre vânzarea bunurilor
O altă stenogramă surprinde o discuție purtată în timp ce una dintre persoanele cercetate s-ar fi aflat deja în interiorul unui imobil.
„Am intrat”, spune aceasta.
Interlocutorul întreabă imediat:
„Are ceva înăuntru?”
Discuția se mută apoi asupra sculelor și materialelor găsite în clădire. Sunt menționate parchetul și alte materiale, iar unul dintre participanți discută inclusiv despre cantitatea pe care ar dori să o primească și despre prețul la care ar putea fi valorificată.
Potrivit instanței, asemenea conversații arată că, după comiterea furturilor, bunurile urmau să fie ascunse, împărțite sau vândute, iar banii obținuți erau distribuiți între membrii grupării.
Gruparea ar fi avut cinci membri
Din analiza probelor, instanța de fond a reținut existența unui grup format din cinci persoane, constituit pe baza unor relații de prietenie și rudenie.
Curtea de Apel Bacău a apreciat, la rândul său, că interceptările telefonice și celelalte probe indică existența unei structuri organizate, în care fiecare persoană avea un rol.
Unul dintre inculpați ar fi recunoscut în cursul urmăririi penale inclusiv faptul că își procura veniturile din furturi.
Într-o declarație citată de instanță, acesta a descris și modul de operare:
„Modul nostru de operare era prin împingerea de jos a ușii, astfel încât să cedeze yala de acces.”
Acesta a mai declarat că rolul său era în principal de a asigura paza și de a-i alerta pe ceilalți dacă apărea un pericol.
O fabrică, vizată în repetate rânduri
O parte importantă a dosarului privește furturi comise în mod repetat dintr-o fabrică a cărei activitate fusese oprită.
Potrivit hotărârii, autorii ar fi pătruns în incintă printr-o deschidere realizată într-un perete metalic și ar fi revenit de mai multe ori în același loc.
Din fabrică ar fi fost sustrase componente și subansamble ale unor instalații industriale, inclusiv elemente din inox, cupru, motoare și alte componente tehnice. Mai multe instalații ar fi devenit nefuncționale după dezmembrare.
Camerele de supraveghere au surprins în mai multe nopți lumini de lanterne și prezența unor persoane în incintă. Ulterior, unele camere și detectoare ale sistemului de alarmă au fost smulse sau distruse.
Instanța a coroborat aceste imagini cu interceptările și cu celelalte probe administrate în dosar.
Prejudiciu de peste 1,7 milioane de lei
În latura civilă a procesului, cinci dintre inculpați au fost obligați în solidar la plata unui prejudiciu de 1.722.791,15 lei către societatea care s-a constituit parte civilă.
Curtea de Apel Bacău a menținut această soluție, apreciind că prejudiciul nu fusese reparat și că erau îndeplinite condițiile pentru angajarea răspunderii civile delictuale.
Instanța a menținut și confiscarea unor obiecte ridicate în timpul perchezițiilor, între care răngi, clești de mari dimensiuni, cricuri hidraulice și fragmente ceramice despre care anchetatorii au arătat că puteau fi utilizate la comiterea unor furturi prin efracție.
Procesul penal a încetat din cauza prescripției
Deși instanțele au analizat pe larg probele și au reținut existența elementelor constitutive ale infracțiunilor cercetate, procesul penal a fost încetat ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale.
Dosarul viza, între altele, acuzații de constituire a unui grup infracțional organizat, furt calificat și tâlhărie calificată.
Doi dintre inculpați au contestat hotărârea Tribunalului și au solicitat, printre altele, soluții de achitare. Curtea de Apel Bacău a respins apelurile ca nefondate.
Instanța de control judiciar a arătat că interceptările, declarațiile, imaginile video și celelalte probe se coroborează și susțin concluziile primei instanțe referitoare la existența grupului și la participarea persoanelor cercetate.
Hotărârea Curții de Apel Bacău este definitivă.