Senatorul PNL de Bacau, Cătălin-Daniel Fenechiu, se numără printre inițiatorii unui proiect de lege care propune o schimbare majoră în politica antidrog din România: deținerea, cumpărarea, cultivarea sau producerea de droguri pentru consum propriu nu ar mai fi infracțiuni, ci contravenții. Pentru persoana prinsă cu droguri destinate propriului consum, consecința nu ar mai fi răspunderea penală prevăzută în prezent de Legea 143/2000, ci, în forma de bază, o amendă contravențională.
Proiectul B544/2026 a fost înregistrat la Senat pe 5 octombrie 2026 și este inițiat de senatorii Cătălin-Daniel Fenechiu, PNL, Cristian Ghinea, USR, și Victoria Stoiciu, senator neafiliat. La acest moment este doar o propunere legislativă, aflată la începutul procedurii parlamentare, deci modificările nu sunt în vigoare.
În prezent, Legea nr. 143/2000 stabilește că cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, cumpărarea sau deținerea de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept, reprezintă infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă penală. Pentru drogurile de mare risc, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani.
Proiectul semnat de Fenechiu schimbă această regulă. Pentru drogurile de risc, faptele comise în scopul consumului propriu ar urma să fie sancționate cu amendă contravențională de la 1.000 la 1.500 de lei. Pentru drogurile de mare risc, amenda ar fi între 1.500 și 3.000 de lei.
Cu alte cuvinte, pentru aceste fapte dispare caracterul penal, dacă autoritățile stabilesc că drogurile erau destinate exclusiv consumului propriu.
Și trecerea frontierei cu droguri pentru consum propriu ar deveni contravenție
Modificarea propusă merge mai departe. Introducerea sau scoaterea din țară, importul ori exportul de droguri pentru consum propriu ar fi tratate separat de traficul internațional.
Pentru drogurile de risc, amenda propusă este între 1.500 și 2.000 de lei, iar pentru drogurile de mare risc între 2.000 și 3.500 de lei.
Diferența față de legislația actuală este substanțială. În prezent, introducerea sau scoaterea din țară a drogurilor fără drept este sancționată penal, cu pedepse care pot ajunge până la 20 de ani de închisoare în cazul drogurilor de mare risc.
Proiectul introduce însă criteriul scopului. Dacă se stabilește că substanțele erau destinate consumului propriu, s-ar aplica regimul contravențional. Dacă există indicii privind traficul, fapta rămâne infracțiune.
Amenzi de până la 7.000 de lei în anumite situații
Inițiativa prevede și situații în care limita maximă a amenzii poate fi dublată. În aceste cazuri, sancțiunea poate ajunge până la 7.000 de lei.
Sunt vizate anumite circumstanțe agravante prevăzute deja de Legea 143/2000, inclusiv săvârșirea faptelor în anumite instituții sau locuri protejate ori de către persoane aflate în anumite funcții.
Chiar și în aceste situații, însă, fapta de deținere pentru consum propriu ar rămâne contravenție, nu infracțiune.
Drogurile găsite asupra persoanei ar fi ridicate și confiscate. Constatarea faptei ar putea fi făcută de polițiști, polițiști de frontieră, jandarmi, polițiști de penitenciare sau personal vamal, iar sancțiunea ar fi aplicată de structurile specializate ale Poliției Române.
De ce vor inițiatorii schimbarea legii
Expunerea de motive pornește de la ideea că actuala abordare penală consumă foarte multe resurse ale Poliției, DIICOT, parchetelor, instanțelor și penitenciarelor.
Inițiatorii arată că dosarele privind drogurile reprezintă o parte foarte mare din activitatea DIICOT și susțin că aproximativ 80% dintre persoanele cercetate penal pentru astfel de fapte sunt simpli consumatori.
Potrivit documentului, în 2025 au fost condamnate definitiv 520 de persoane pentru deținere în vederea consumului propriu, mai mult decât dublu față de 2020.
Inițiatorii mai susțin că mii de dosare penale pentru cantități mici consumă resurse care ar putea fi folosite pentru combaterea traficului de droguri și a criminalității organizate.
Un alt argument este cel financiar. Expunerea de motive indică cheltuieli de 271,3 milioane de lei suportate de Poliția Română în 2024 pentru activități legate de substanțele psihoactive și costuri de peste 55 de milioane de lei pe an pentru deținerea în penitenciare a persoanelor condamnate pentru ansamblul infracțiunilor la regimul drogurilor.
Autorii proiectului susțin că problema consumului ar trebui tratată în primul rând prin instrumente de sănătate publică, evaluare și asistență, și mai puțin prin drept penal.
Ce nu se schimbă
Proiectul nu dezincriminează traficul de droguri. Vânzarea, distribuirea și furnizarea către alte persoane rămân infracțiuni. Tot infracțiune rămâne și conducerea unui vehicul sub influența substanțelor psihoactive.
Diferența esențială apare însă în cazul persoanei care cumpără, deține, cultivă sau pregătește droguri pentru propriul consum.
Dacă proiectul va deveni lege, o astfel de persoană nu va mai răspunde penal pentru aceste fapte, atât timp cât autoritățile stabilesc că drogurile erau destinate exclusiv consumului propriu. Va putea fi amendată contravențional și i se vor confisca substanțele.


In ERA BOLOJAN nu ne mai mira nimic,tot ce e rau din afara este adus de progresismul acesta…luati cu paine,reformele…
Foarte bine,sa ne explice liberalii cum e simplu sa ne drogam ca nu ajungem la parnaie ci luam amenda,bravo tati!hai domnule Feket,faceti conferinta la avariile crab dar de halda sau droguri…????nu va e rusine??
Unde e tineretul liberal care facea mistouri cu apa?acum ce mai provati ?