Segmente din A7 și A8, eliminate din PNRR din cauza neregulilor în achizițiile publice. Dragos Pislaru: „Anumite erate la aceste achiziții nu au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene”

Adaugă-ne ca sursă în Google Urmărește-ne pe Google News

O parte dintre tronsoanele Autostrăzii Moldovei A7 și Autostrăzii Unirii A8 au fost eliminate din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), din cauza unor probleme în procedurile de achiziție, a anunțat marți ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. Oficialul nu a specificat exact ce segmente sunt vizate, anunta economedia.ro

România a inclus inițial în PNRR toate cele 13 loturi ale Autostrăzii A7, cu o lungime totală de 319 kilometri, precum și două tronsoane din A8. Autostrada Moldovei urma să fie finalizată integral până la finalul acestui an, ceea ce înseamnă că proiecte executate la timp ar putea fi, paradoxal, excluse de la finanțarea prin PNRR.

„Sunt segmente de autostradă (care au fost scoase din PNRR – n.r.), nu din cauza progresului fizic, ci din probleme de achiziții publice. Căutăm surse alternative de finanțare pentru proiectele prioritare, gen segmentele prioritare din A7 și A8 care nu mai sunt prinse din PNRR”, a explicat ministrul.

Dragoș Pîslaru a clarificat că neregulile identificate țin de încălcarea regulamentelor europene privind achizițiile publice, menționând că anumite erate ale documentațiilor nu au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE).

Ministrul a adăugat că astfel de situații nu sunt izolate. „În anumite cazuri au fost depuse chiar contestații. În momentul în care am preluat mandatul, nici măcar la nivel tehnic nu mai exista o discuție aplicată pe aceste situații. Se discută din august 2024, au fost mai mult sau mai puțin recunoscute public. Rolul meu este să constat că au existat aceste comunicări din partea română pentru a încerca să convingem că lucrurile pot avea o altă interpretare. Însă concluziile Comisiei Europene, în lipsa unor argumente suplimentare din partea autorităților române, sunt că aceste proiecte nu îndeplinesc toate condițiile prevăzute de regulamentele europene”, a afirmat Dragoș Pîslaru.