Raport: Corupţia rămâne o problemă majoră în România

Coruptia institutionala ramane o problema majora in Romania, afectand toate structurile societatii, releva raportul Departamentului de Stat pe tema drepturilor omului, constatand tentative ale politicienilor de compromitere a Justitiei si de intimidare a jurnalistilor, precum si acte de discriminare.

„Probleme majore privind drepturile omului includ rele tratamente aplicate de Politie si Jandarmerie, hartuirea detinutilor si a rromilor, inclusiv moartea a cel putin unei persoane din cauza violentelor politistilor. Coruptia institutionala ramane o problema raspandita care afecteaza toate structurile societatii. Discriminarea sistemica impotriva rromilor afecteaza accesul acestora la servicii educationale adecvate, la locuinte, servicii de sanatate si oportunitati de munca”, se precizeaza in raportul Departamentului de Stat american pe anul 2014, privind „Practici in materie de drepturile omului”.

Alte probleme semnalate in cursul anului 2014 in Romania se refera la conditiile proaste din inchisori si tentativele continue ale unor politicieni de a compromite independenta Justitiei, se mai arata in raportul international, la capitolul vizand Romania. Totodata, in document se precizeaza ca s-au raspandit in continuare puncte de vedere antisemite, rasiste, xenofobe si nationaliste pe Internet, iar institutiile guvernamentale nu au acordat asistenta adecvata persoanelor cu dizabilitati si au neglijat persoanele institutionalizate cu dizabilitati.

„Sistemul judiciar a luat masuri pentru punerea sub acuzare si pedepsirea functionarilor de stat care au comis abuzuri, dar autoritatile au amanat in mod repetat procesele referitoare la presupuse cazuri de abuzuri ale Politiei, multe dintre ele incheindu-se cu achitarea politistilor”, se mai subliniaza in raportul Departamentului de Stat american pe anul 2014.

Verdictele in cazul infractiunilor de coruptie au fost adesea inconsecvente, iar ANAF, care are atributii in confiscarea averilor obtinute prin coruptie, nu a avut personal suficient si nu a beneficiat de resursele necesare indeplinirii misiunii sale, se mai arata in raportul Departamentului de Stat.

Desi legislatia prevede pedepse penale pentru demnitarii vinovati de coruptie, Guvernul nu a aplicat legea eficient, in mare parte din cauza problemelor din sistemul judiciar, iar in unele cazuri demnitarii implicati in acte de coruptie nu au fost pedepsiti, mai sustine documentul citat.

Coruptia in randul politistilor a contribuit la lipsa de respect a cetatenilor fata de Politie si a determinat lipsa autoritatii acestei institutii. Salariile mici si lipsa stimulentelor si a recompenselor financiare au dus la lipsa personalului si au contribuit la tendinta de a lua mita a unora dintre membrii personalului responsabil cu aplicarea legii. Autoritatile au deferit cazurile de coruptie la nivel inalt Directiei Generale Anticoruptie (DGA) din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, care a continuat sa promoveze linia telefonica anticoruptie, pentru a primi informatii pentru inceperea urmaririi penale in cazuri de coruptie in randul Politiei, se mai spune in raport.

„Conflictele de interese, respectarea standardelor de etica si integritatea in functii publice in general au constituit in continuare un motiv de ingrijorare. Coruptia este raspandita in domeniul achizitiilor publice. Agentiile executive nu s-au grabit sa puna in aplicare sanctiunile, iar corpurile acestora de inspectie au fost in general inactive. Exista legislatie privind confiscarea bunurilor obtinute ilegal, inclusiv prevederi referitoare la confiscarea extinsa, insa judecatorii si procurorii nu au dispus masuri de confiscare in mod regulat. Capacitatea procurorilor si a Politiei de a identifica bunurile s-a imbunatatit usor, in special odata cu delegarea de anchetarori financiari care sa lucreze cu parchetele, insa numarul acestora a ramas insuficient pentru a putea tine pasul cu numarul de cazuri de coruptie”, se mentioneaza in documentul citat.

Raportul mai noteaza ca Agentia Nationala de Administrare Fiscala, institutia insarcinata cu confiscarea, administrarea si lichidarea bunurilor obtinute de infractori, atat a celor obtinute din infractiuni, cat si din amenzile impuse acestora, a avut personal insuficient si nu a beneficiat de resursele necesare indeplinirii misiunii sale. Si mecanismul de confiscare a „bunurilor nejustificate”, identificate de Agentia Nationala de Integritate prin verificarea declaratiilor de avere, a fost greoi, se arata in raport. In raportul Departamentului de Stat american, se mai precizeaza ca „verdictele in cazul infractiunilor de coruptie au fost adesea inconsecvente”.