Conform unui raport realizat de Expert Forum, numărul voturilor nule la alegerile europarlamentare din 9 iunie a fost unul dintre cele mai mari înregistrate vreodată. Dintr-un total de 9.440.962 de voturi exprimate, 488.261 au fost declarate nule, ceea ce reprezintă 5,1% din voturi. Pentru comparație, în 2019, numărul voturilor nule a fost de 274.415 din 9,3 milioane de voturi, adică 2,89%. Situația din acest an este comparabilă cu cea din 2014, când 5,83% dintre voturi au fost declarate nule.
Voturile nule sunt cele legate de buletinele introduse în urnă, care nu respectă criteriile stabilite de lege pentru a fi valabile. Voturile nule sunt diferite de buletinele anulate, care reprezintă buletinele neîntrebuinţate şi anulate la sfârşitul zilei sau utilizate, dar anulate la cererea alegătorului întrucât opţiunea votului a fost dezvăluită.
”Cauzele pentru care s-a înregistrat acest număr ridicat de voturi nule sunt dificil de stabilit. În unele cazuri ar putea fi vorba de erori de completare a procesului verbal, dar atunci se pune întrebarea cum au fost validate aceste procese verbale de către birourile electorale de circumscripţie. Ar putea fi vorba şi de vot de protest. Buletinele de vot pot fi nule şi dacă membrii birourilor electorale nu au aplicat ştampila de control a secţiei de votare pe acestea. Nu în ultimul rând, ar putea fi vorba şi de anularea intenţionată a unor buletine de vot. În orice caz, procentul este ridicat. Cel mai mare procent a ajuns la 85% într-o singură secţie de votare din străinătate”, precizează Expert Forum.
Cele mai multe voturi nule au fost înregistrate în județele Vrancea şi Vaslui
La nivel de judeţ, cele mai multe voturi nule au fost înregistrate în Vrancea şi Vaslui (6,7%), iar cele mai puţine în Hunedoara, Timiş, Ilfov, Harghita şi Cluj (aproximativ 4%).
În 10 judeţe procentul voturilor nule este mai mare de 6, ceea ce reprezintă o proporţie semnificativă.
În străinătate, procentul este de 2,5%. Sectoarele din Bucureşti au între 2,6 – Sectorul 1 şi 3,8% – sectorul 5.
”Deşi nu există o limită clară de la care numărul de voturi nule devine problematic, considerăm că 10% din voturi nule pe secţie poate deschide o discuţie despre ce s-a întâmplat în secţia respectivă, dacă procesul verbal a fost completat corect sau dacă există alte indicii de nereguli”, notează raportul Expert Forum.
Cele mai mari creşteri procentuale în 2024 faţă de voturile nule din 2019 se regăsesc în Sibiu (o creştere de 350%), Tulcea (264%), Suceava, Satu Mare (250%), Braşov (220%), Dolj (209%), Bistriţa Năsăud (215%), respectiv Ialomiţa (201%). Se poate vedea mai jos o analiză comparativă cu anul 2014.
Comparativ, la alegerile pentru primari, procentul de voturi nule era la data analizei de 3%, adică 275.505 din 9.055.959 de buletine.
La consilii locale procentul era de 3,7%.
”Dacă ne uităm comparativ pe judeţele unde există un procent mare de buletine de vot nule, ele nu sunt neapărat aceleaşi ca în cazul europarlamentarelor. Adică pentru primari cele mai multe buletine de vot s-au anulat în Vaslui, Bacău şi Covasna (4%), urmate de Neamţ, Mureş, Satu Mare şi Dolj, între 3,5% şi 4%. Din Bucureşti în sectorul 2 au fost anulate proporţional cele mai multe buletine de vot, adică 3%, comparativ cu doar 1,7% în Sectorul 6, 1,85% în Sectorul 3, 1,98% în Sectorul 1 sau 2,1% în Sectorul 4. Interesant de remarcat că Sectorul 2 este singurul judeţ/sector care are mai multe voturi nule pentru primar decât la europarlamentare”, precizează Expert Forum.
