România va avea opt regiuni. Regiunile de dezvoltare devin unităţi administrative. Consilii județene nu vor fi desființate, dar vor transfera din atribuții noilor entități. Şeful regiunii va fi ales de consilierii judeţeni şi de primari. Regiunile vor fi personalități juridice și vor putea angaja credite şi lua decizii. Din 2016, Senatul va deveni Camera Regiunilor.
Prim-ministrul Victor Ponta a anunţat propunerile PSD pentru noua împărţire administrativ-teritorială a României, precizând că discuţiile pe această temă sunt deschise. Propuneri sunt aşteptate şi din partea reprezentanilor formaţiunilor politice şi din partea societăţii civile.
România va avea opt regiuni, iar actualele consilii județene nu vor fi desființate, dar vor transfera o parte din atribuții către noile entități: “Şi Guvernul și consiliile județene vor transfera către Regiuni atribuții”. Potrivit lui Ponta, regiunile vor avea personalitate juridică, vor putea angaja credite şi lua decizii. Premierul a precizat că el va propune un sistem de alegere indirectă a şefului regiunii: “Un sistem de alegere indirectă. Toţi consilierii judeţeni şi primarii din acea regiune se reunesc într-o sală sală şi îşi aleg şeful”. Despre acordul USL – UDMR, Ponta a ţinut să sublinieze că nu s-a pus problema acceptării unei regiuni bazate pe criterii entice.
Aşadar, regiunile de dezvoltare devin unităţi administrative, noțiune juridică pe care viitoarea Constituţietrebuie să o includă. În ceea ce priveşte regionalizarea propriu-zisă, Ponta a spus că PSD va propune ca regiunile de dezvoltare existente în acest moment să devină unităţi administrative de sine stătătoare (în acest moment cele opt regiuni de dezvoltare nu au personalitate juridică, nu sunt ordonatoare de credite şi nu au un aparat de conducere şi nici atribuţii privind administraţia local-regională).
Premierul a precizat că propunerile PSD vor intra în Constituţie doar în situaţia în care vor fi îmbrăţişate de cel puţin două-treimi din Parlament şi de opinia publică, care urmează să se pronunţe în cadrul unui Forum Constituţional care va funcţiona din primăvara acestui an (formulă utilizată şi în 2003 când s-a revizuit Constituţia din 1991). Indiferent de formula care va fi adoptată, regionalizarea trebuie să funcționeze în 2014, când se estimează că noua Constituţie va fi adoptată de Parlament şi de populaţie prin referendum. Nu ar fi exclus ca referendumul pentru aprobarea Constituţiei să se desfăşoare în paralel, fie cu alegerile europarlamentare, fie cu alegerile prezidenţiale.
Noile regiuni: Configuraţia regiunilor de dezvoltare economică după care se va face regionalizarea arată astfel:
I Nord-Est: Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui
II Sud-Est: Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Vrancea, Tulcea
III Sud: Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova, Teleorman
IV Sud-Vest: Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt, Vâlcea
V Vest: Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş
VI Nord-Vest: Bihor, Bistriţa Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu Mare, Sălaj
VII Centru: Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu
VIII București-Ilfov: Municipiul Bucureşti, Ilfov
