Conform unei analize publicate de portalul de știri economice Economica.net, municipiul Bacău avea – la 31 decembrie 2013 – un sold al datoriei publice locale de 191,68 milioane lei. Bacăul se află pe locul 8 în țară din punctul de vedere al datoriilor către instituțiile financiar-bancare. Pe locul 1 se află Capitala, cu un sold de peste 2,2 miliarde lei, urmată de municipiul Iași (408.95 milioane lei) și Cluj Napoca (311,96 milioane lei).
În regiunea nord-est (Moldova), Bacăul figurează drept al treilea cel mai îndatorat oraș, fiind depășit de capitala regiunii – Iași – și de orașul lui Gheorghe Ștefan „Pinalti”, Piatra Neamț, ce contabiliza la finele anului trecut un sold al datoriei publice locale de peste 230 milioane lei. Cu al său „onorabil” loc 8 pe țară la capitolul datoriei publice locale, Bacăul devansează orașe precum Sibiul, Brașovul sau Craiova. Ultima rată din creditele contractate de municipalitatea Bacău va fi plătită, conform datelor oficiale, în 2029.
Municipiile Suceava și Botoșani, orașe din care provin numeroase firme ce au obținut contracte publice în municipiul Bacău (Symmetrica, Elsaco, Loial Impex etc), stau cu mult mai bine din punctul de vedere al gradului de îndatorare. Datoriile Sucevei înregistrau un sold de 66,51 milioane lei la sfârșitul lui 2013 (de aproape 3 ori mai puțin ca Bacăul), în timp ce Botoșaniul contabiliza un sold de puțin peste 84 milioane lei.
În martie 2014, Consiliul Local Bacău a aprobat un proiect de hotărâre vizând contractarea unui nou credit bancar. Edilii își propun ca noul credit să aibă o perioadă de maturitate de 12 ani, cu o perioadă de grație de 3 ani. Expunerea de motive precizează că împrumutul va fi folosit la refinanțarea creditului BCR din 2009, când Primăria Bacău a luat din bancă 86,5 milioane lei pentru finanțarea lucrărilor de la pasajul subteran Oituz-Gușe, dar și a unor proiecte care nu s-au mai materializat în ultimii 5 ani (modernizare Insulă Agrement sau construire centru de agrement pădurea Tamași, aflată în proprietatea municipalității).
Primăria intenționează să folosească până la 24 milioane lei din viitorul împrumut pentru a cofinanța retehnologizarea sistemului public de termoficare. Proiectul beneficiază de asistență cu fonduri europene, municipalitatea urmând să suporte o cofinanțare de 5 la sută.
Datele cu privire la soldul datoriei publice a oraşelor reşedinţă de judeţ furnizate de Ministerul Finanțelor Publice sunt cele raportate de către autorităţile administraţiei publice locale privind derularea finanţărilor rambursabile interne şi externe contractate direct de respectivele municipii. Conform legislaţiei în vigoare, răspunderea pentru realitatea, corectitudinea şi exactitatea datelor privind datoria publică locală, care stau la baza înregistrărilor făcute de MFP, revine furnizorilor de informaţii.
