Microsoft, Carpatica şi retrocedările ilegale, marile dosare de corupţie deschise în 2014. Administrația băcăuană, „călcată” și ea de DNA

Anchetele deschise în 2014 de procurorii anticorupție au scos la iveală implicarea unor demnitari sau oameni din justiţie în cazuri de corupţie, în care prejudiciile aduse se ridică la sume de ordinul sutelor de milioane de euro. Cazurile Microsoft, Carpatica, cele privind retrocedările ilegale de păduri sau despăgubirile umflate de la ANRP sunt printre cele mai importante anchete derulate anul trecut de DNA. 

Retrocedarea a peste 43.000 de hectare de pădure în judeţul Bacău, în baza unor decizii ilegale ale unor judecători, cu implicarea unor parlamentari, pentru obţinerea ilegală a unor sume mari de bani, au descris procurorii DNA unul dintre cele mai mari dosare de corupţie deschise în acest an. Anchetatorii au dat de urma grupului infracţional organizat, care a folosit inclusiv firme off-shore pentru a ascunde provenienţa banilor, şi au strâns suficiente probe pentru a-i aresta pe fostul deputat Viorel Hrebenciuc şi pe fiul acestuia, Andrei, pe beneficiarul retrocedării ilegale, Gheorghe Paltin Sturdza, şi pe deputatul PSD Ioan Adam.

Complexitatea dosarului este dată şi de implicarea senatorilor Dan Şova şi Ilie Sârbu, precum şi a directorului general al Romsilva, Adam Crăciunescu, intervenienţi în circuitul retrocedării ilegale. Grupul infracţional ar fi fost constituit în aprilie 2013, de Viorel Hrebenciuc, împreună cu Ioan Adam, Paltin Gheorghe Sturdza şi Dan Costin Bengescu, care urmăreau să obţină venituri prin cumpărare de influenţă sau folosirea funcţiilor. Păgubită în acest caz este Romsilva, care a pierdut aproape 304 milioane de euro după ce Gheorghe Paltin Sturdza a reuşit să intre în posesia celor peste 43.000 de hectare de pădure.

Dosarul Microsoft, „antreul” pentru EADS

Unul dintre cele mai mari dosare din 2014 este cel cunoscut sub numele de „Microsoft”. Numele grele ale acestui dosar sunt senatorii Şerban Mihăilescu şi Ecaterina Andronescu, deputatul Valerian Vreme, europarlamentarul Dan Nica, Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Gabriel Sandu şi Adriana Ţicău, foşti miniştri pe care DNA îi acuză de fapte de corupţie legate de aprobarea unor proiecte pentru licenţe Microsoft. Anchetatorii spun că persoanele implicate ar fi cerut 20 de milioane de dolari din cele 54 de milioane achitate de Executiv în cadrul contractului.

În „aranjarea” contractelor ar fi fost implicaţi fostul ministru Gabriel Sandu, oamenii de afaceri Dorin Cocoş şi Gabriel Sandu, dar şi primarul din Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan, toţi fiind în arest din 29 octombrie. Dorin Cocoş ar fi cerut 17,5 milioane de euro pentru el, Gheorghe Ştefan şi Gabriel Sandu, pentru a interveni în achiziţionarea dreptului de utilizare a licenţelor Microsoft, din care 15,7 milioane de euro au ajuns în contul unor firme controlate de cei trei, direct sau prin intermediari.

Șefa anti-mafia, omul mafiei retrocedărilor

Tot de terenuri a fost legat şi dosarul care a dus la arestarea mai multor persoane, între care şi fostul procuror şef al DIICOT, Alina Bica, la momentul retrocedării ea fiind reprezentant al Ministerului Justiţiei în Comisia pentru Stabilirea Despăgubirilor din Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP).

Anchetatorii au probe că, în 2011, Alina Bica, Crinuţa Dumitrean, Sergiu Ionuţ Diacomatu, Cătălin Florin Teodorescu, Remus Virgil Baciu, Oana Vasilescu, Dragoş George Bogdan şi Lăcrămioara Alexandru, toţi membri în comisia ANRP, i-au aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian despăgubiri de 377.282.300 de lei pentru un teren de 13 hectare din Capitală, supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

Terenul lui Gheorghe Stelian a fost evaluat la o sumă mai mare decât un conac cu 18 camere din Manhattan, spun anchetatorii în rechizitoriul trimis instanţei. Intervenţiile s-au făcut prin Dorin Cocoş, un apropiat al lui Gheorghe Stelian, căruia omul de afaceri i-ar fi dat 10 milioane de euro ca să îl ajute în soluţionarea cauzei.

Procurorii au trecut pragul șefilor din administrația băcăuană

Nici şefii de consilii judeţene care s-au folosit de funcţii pentru intervenţii nu au scăpat de anchetele procurorilor, cei acuzaţi de trafic de influenţă sau abuz în serviciu fiind Titu Bojin (CJ Timiş), Mircea Moloţ (CJ Hunedoara), Cristinel Bîgiu (CJ Buzău), Nicuşor Constantinescu (CJ Constanţa), Adrian Duicu (CJ Mehedinţi), Mircea Cosma (CJ Prahova), Aristotel Căncescu (CJ Braşov) şi Horea Uioreanu (CJ Cluj).

Administrația băcăuană a fost direct vizată, în 2014, de procurorii anticorupție. În vara anului trecut, mai precis la 1 iulie, un complet de la Curtea de Apel Bacău a admis solicitarea DNA de arestare preventivă a primarului Romeo Stavarache și a afaceriștilor Liviu Goian și Liviu Cenușă, acuzați că au constituit un „circuit infracțional” menit a disimula, prin contracte fictive de publicitate rulate de Ziarul de Bacău și defuncta 1 TV Bacău, mai multe luări de mită. Stavarache, suspendat din funcție de Prefectura Bacău, este acuzat de DNA că ar fi comis 5 astfel de infracțiuni.

Cei trei inculpați au stat în arest preventiv (regim de detenție) peste 60 de zile, pentru ca la începutul lui septembrie Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) să comute măsura în arest domiciliar. La 29 decembrie 2014, Curtea de Apel Bacău a prelungit măsura preventivă, Stavarache, Goian și Cenușă intrând, astfel, în a șaptea lună de măsuri preventive. Potrivit deciziei Curții de Apel, prelungirea arestului domiciliar vizează perioada 1 ianuarie – 30 ianuarie 2015, cei trei inculpați contestând imediat decizia instanței băcăuane. Contestațiile urmează a se judeca la ÎCCJ, cel mai probabil săptămâna viitoare.

Procurorii anticorupție au descins, pe 17 iulie 2014, în mai multe locații din Bacău (28 la număr). Descinderile au vizat sediul Consiliului Judeţean Bacău, locuinţa preşedintelui CJ, Dragoș Benea, precum şi pe cele ale altor angajaţi ai instituţiei. Procurorii au percheziționat sediul Serviciului Public Județean de Drumuri, condus de Valentin Palea, un apropiat al lui Benea, dar și birourile serviciului de Achiziții Publice.

Printre entitățile „călcate” de DNA la perchezițiile de la mijlocul lui iulie se numără atât firmele familiei șefului CJ, cât și o pleiadă de SRL-uri controlate de persoane apropiate de Benea. Între acestea se numără Carta Office SRL, Madiral SRL, Routte Construct, dar și ANAS Trading, firmă administrată de soția șefului CJ Bacău. În urma percheziţiilor, au fost ridicați mai mulți saci cu documente. Reprezentanţii DNA au precizat că în dosar s-a început urmărirea penală in rem. Mandatul de percheziție domiciliară ce a însoțit demersul procurorilor DNA vorbește de infracțiuni precum spălarea de bani și traficul de influență.

Potrivit documentului, DNA urmărește infracțiuni de corupție comise în cazul achiziției publice aferente proiectului „Sistemul Informatic Geospațial pentru Gestionarea Riscurilor și a Intervențiilor Medicale (SIGRIM), precum și pretinderea unui comision de 10 la sută de la firma Intergraph Computer Services SRL București cu care CJ a încheiat un contract public. Procurorii anticorupție vizează, de asemenea, licitația de la pârtia de schi de la Slănic Moldova, adjudecată de firma ACOMIN.