Un mesaj postat pe grupul „Orașul Bacău” de o elevă care a susținut examenul de Bacalaureat a stârnit un val de reacții și a reaprins discuțiile despre starea sistemului educațional din România. Tânăra își exprimă dezamăgirea profundă față de lipsa de implicare a cadrelor didactice, sistemul inechitabil al corectării lucrărilor și presiunea injustă pusă pe elevi.
Mesajul elevei:
„Vreau să-mi exprim dezamăgirea în legătură cu sistemul educațional din România, inclusiv din județul Bacău. Scriu acest mesaj anonim, ca elevă care a trecut recent prin experiența Bacalaureatului. Sunt profund frustrată de un sistem care ar trebui să ne încurajeze și să ne pregătească pentru viață, dar care, în realitate, ne descurajează și ne tratează cu indiferență. În primul rând, în liceu am observat pentru prima oară lipsa reală de implicare a multor profesori la ore. Predarea a fost superficială, formală, adesea plictisitoare, iar accentul s-a mutat pe meditațiile private. Lecțiile adevărate se vând pe oră. Și atunci, cei care nu-și permit meditații, ce șanse reale mai au în fața unui examen atât de important?
Sunt conștientă că în prezent avem acces la multe resurse externe, însă acestea ar trebui să vină ca un sprijin, nu să înlocuiască complet predarea de la clasă. În al doilea rând, vreau să semnalez problema corectării de la Bacalaureat, care a fost nedreaptă pentru mulți dintre noi. Ne-am calculat notele după barem, am fost exigenți cu noi înșine, dar rezultatul final nu a avut nicio legătură cu realitatea. Corectorii au fost uneori excesiv de duri, chiar absurzi, iar diferențele dintre așteptări și notele primite au fost uriașe. Și atunci apare întrebarea firească: de ce mai avem barem, dacă nu este respectat? La ce bun să învățăm să ne încadrăm în cerințe, dacă evaluarea se face după criterii invizibile? Totodată, aș vrea să subliniez și numărul mare de contestații care se vor depune. Oare de ce? Cerem doar puțină corectitudine și respect față de eforturile reale ale elevilor. Profesorii au un rol esențial, atât la clasă, cât și în formarea noastră ca oameni. Iar cei care corectează au o responsabilitate uriașă. Nu cerem favoruri, ci doar să fim tratați cu dreptate și bun simț. Sper ca aceste cuvinte să ajungă unde trebuie și să fie luate în serios. Vocea elevilor merită ascultată!” a transmis eleva
Postarea a generat zeci de reacții si comentarii din partea părinților, elevilor și chiar a unor foști angajați din sistem.
„Foarte adevărat. Sunt copii care au învățat, dar au avut emoții și așa s-a dus visul lor de a intra la o facultate”, a comentat o băcăuancă.
„Felicitări pentru curaj, chiar dacă anonim. Sunt multe probleme în sistem. Dacă nu ești pe placul lor, iar e o problemă”, a adăugat un alt membru al grupului.
„4 ani de liceu și profesori care nu s-au prezentat la ore importante. Iar la festivitate, conducerea ne vorbea despre performanță...”, a scris un alt utilizator.Totuși, mesajul a fost întâmpinat și cu opinii divergente. Unii susțin că elevii trebuie să-și asume mai multă responsabilitate sau că generalizările nu sunt corecte. „Se poate reuși și fără meditații. Dacă vrei, poți”, a afirmat o altă comentatoare.
La 78 ani: copiii trebuie învățați cu nedreptățile. Am fost un mediocru. Nu am făcut meditații prea multe. În liceu am dat eu meditații. La facultate am primit 5 ANI Bursa. Succes!
Ca o completare la ce spune aceasta tânără, dar si alti parinti despre modul in care se preda in licee, va aduc in atentie doua exemple, care au in prim plan 2 licee de prestigiu Bacau.
Exemplu 1.
Zilele trecute am văzut o postare a unei profesoare din Bacau, care făcea o analiza a performantei unui liceu, specificând ca acesta ar trebui sa pornească de la următorul principiu: – progresul elevului conteaza mai mult decat performanta inițială.
Diferențele reale între liceele „de top” și cele „de la coadă” vin din:
1. Elevii din liceele de top nu doar că au rezultate bune, dar majoritatea sunt obișnuiți cu învățarea de mici – disciplina, ritmul, efortul, exigența le sunt familiare.
2. Au părinți care investesc constant în educația lor – moral, logistic și financiar (în special prin meditații).
3. Mulți provin din familii cu resurse, care își permit un întreg ecosistem de sprijin educațional.
În schimb, la liceele cu medii de admitere sub 7, acești factori sunt aproape inexistenți. Aici avem o realitate cruntă: copii care nu fac pregătire pentru că părinții abia au cu ce să-i țină la școală, pentru că sunt plecați în străinătate sau pentru că, în mod dureros, educația nu e prioritară într-o casă unde contează mai mult ce mănânci azi decât ce visezi să devii mâine.
Ba mai mult, inclusiv profesorul de la clasă le spune clar: „Dacă sunteți atenți, nu aveți nevoie de pregătire.”
Aici, profesorii luptă zilnic nu doar pentru note, ci pentru destine.
De aceea, chiar și o comparație între media de admitere și cea de la Bac nu spune tot adevărul.
Una e să iei note mari pentru că faci pregătire în privat, alta e să reușești doar cu orele de la școală, fără niciun ajutor din afară.
Exemplu 2
Urmare a discuțiilor auzite la elevi si parinti de la liceele Gheorghe Vrânceanu și Ferdinand ( licee fruntașe din Bacau), am constatat ca sunt clase in care aproape toți elevii au medii peste 9.50 – un lucru minunat, atat timp cât elevii isi dau toata silința la invatatura. (se poate verifica ușor asta pentru cine e interesat).
In acelasi timp am înțeles insa următoarele:
– din toti profesorii care predau la o clasa, unii nu prea dau pe la ore, altii întârzie tot timpul, altii vin la ora si predau, dar fara interes pt ca elevii stau pe telefoane sau fac altceva, altii se scuza ca fac parte dintr-un sindicat sau sunt plecati la vreun curs, si doar vreo 2 profesori isi dau interesul pt ca elevii sa învețe ceva. Si cu toate astea toti elevii au doar note de 9 si 10, elevii buni fiind nemulțumiți ca ei se chinuie sa învețe, iar ceilalți primesc aceleași note fara sa depună efort.
– unii elevi sunt avantajați pt ca sunt ruda/cunoștință cuiva sau a unui profesor si automat e mai bine văzut la note de un profesor.
Asa se explica ca intr-o clasa, toti sau aproape toți elevii, au note peste 9.50 si de asta avem atat de mulți bursieri, insa efectiv cat de pregătiți sunt ei pentru bacalaureat, pentru facultate ?
Problema mai mare e insa ca părintele unui copil de clasa a 8 a, nu știe la ce liceu sa isi de-a copilul, pentru ca altii prieteni i-au spus cum se învață la cele 2 licee de top, menționate si ii este teama ce se va întâmpla cu viitorul copilului.
Pentru ca se pare ca la ore, cei mai mulți profesori nu isi fac datoria, MACAR pt cat salariu primesc, in schimb fac pregătire, dar aici întra doar cei care au cu ce plati.
Un profesor cu experienta, care e apreciat atat de elevi cat si de parinti, spunea ca nici nu mai vrea sa între in cancelarie, unde ii vede pe colegii total dezinteresați de meseria de profesor, care pun note de trecere pt ca școală trebuie sa aibă un procentaj bun de promovare.
Acești profesori sunt cei care ne strica copiii.
Din păcate ai învățat să te ascunzi. Un mesaj anonim este expresia clara a lipsei de curaj. Nu așa se câștigă respectul. Nu adevar spus de după cortină nu ajunge niciodată unde trebuie.
Ce ai vrea sa și spună numele și apoi să nu mai aibă loc în oraș; nu cunoști psihologia oamenilor, mai ales în Ro.Lada că a avut destul curaj la vârsta ei, sa te fi văzut pe tine?
Am fost femeie de serviciu la un liceu , sotu pa znic nu am avut posibilitati ptr pregatire asa ca fata noastra a vazut cat de greu e fara carte a invatat a facut facultatea de medicina in Anglia si Olanda deci dep inde si de copil daca isi doreste sa faca ceva in viata. Acum train toti fericiti in Olanda
Bună ziua! Copilul meu a terminat clasa a VII-a. Matematica a făcut-o cu un profesor care în același timp este director și care venea mereu la jumătatea orei sau nu venea din motive că are altă treabă. La clasa a VIII-a vor avea profesor nou ca să nu-și asume rezultatele slabe la evaluare. Ar fi multe de spus.
Un liceu unde nu ia nimeni bac-ul e ca o fabrică ce dă numai rebuturi, deci trebuie închis.Nu poți promova 12 clase și apoi să nu iei bacalaureatul.
Daca nu se fac ore,de ce nu sesizeaza parintii in scris , la conducerea scolii, la Inspectorate? Acestia au rol de control. Nu ar fi nevoie de postari anonime
Dvs știți ca inspectorii scolari sunt și profesori în scoli, licee.?..cum credeți ca reacționează la reclamații din partea părinților??
Sunteți amuzanta! Cred ca ori nu aveți copii, ori au terminat studiile intr-o alta era! Ar fi cazul sa va actualizați!
Tot elevii au de sufeti,sunt priviti cu ura.de catre profesori(ca doar sunt colegi lor)
Stati linistita, ca ce se preda la scoala sunt jocuri mentale si structuri destul de abstracte fata de realitate. Asa cum ati spus, trebuie implicare, dar totul este super ambigu in multe circumstante. Adica dupa bacalaureat multi sunt cu ochii in soare si adopta ceea ce vad. Calea muncitoreasca este frumoasa, dar niciodata rasplatita. Asta si prin influentele deja existente pe piata. Cursurile de gandire critica, educatie sexuala, mentala si spirituala ar ajuta foarte mult tinerii si le ar Deschide ochii destul de mult. Insa noi invatam chestii care se rezolva la microscop si chimie pe hartie. Nu avem interactiune suficienta cu realitatea si fenomenele ei si intelegeti chestia asta. Nu toti au autonomia sau gandirea destul de dezvoltata pentru a se ghida singuri. Mai ales ca familiile, nevoile si problemele financiare ne imping pe toti spre dezumanizare.
Sistemul este unul abator. Nimeni nu te asculta si nimeni nu te vede cu adevarat. Schimbwarile reale se fac in functie de posibilitati si vointa. Este nevoie de tampiti si oameni superficiali care sa joace jocul vietii. Conditiile din Romania si multe alte state este complet asemanantor. Nu se vrea nicaieri performanta. Ci doar obedienta si oamenj complet necalificati pe posturi inalte ca sa slujeasca altora. Asta e capitalismul si asta e libertatea iluzorie. Nu ti pierzi visul. Joaca jocul pana la capat, incearca sa faci tot ce poti cu ce ai. Ai sa observi ca handicapurile si sistemul este conceput special in felul asta. Chiar daca articolul asta e dezinformare sau nu. Totusi prefer sa las acest raspuns pentru tinerii si compatriotii mei care si pun intrebari sau se mustra.
Să nu uităm că atunci când vine vorba despre notarea pe parcursul anului presiunile de a pune note cat mai mari sunt imense. Dacă atunci nu contează cât din ceea ce știe și poate un elev nu trebuie să aibă relevanță de ce ar trebui să conteze la final? De ce să avem două măsuri total diferite în funcție de interese și niciodată în funcție de nevoi și realitate??
Când părinții își vor îndemna în mod real copiii să facă lucruri de calitate și nu îi vor mai învăța că alții trebuie să facă mult mai mult nu ei, atunci copiii dumnealor vor culege roadele. Când în clasă singura preocupare este să fie relaxați nicidecum stresați de nevoia de a lucra și de a respecta reguli valabile pentru toți aidoma, de ce să se aștepte toți la același rezultat?? Este alegerea fiecărui elev împreună cu părinții săi dacă este important momentul sau dacă finalul este cea care contează.
Școala nu este locul de relaxare ci locul de învățare, de exersare, de implicare, de folosire la maxim a capacităților și a abilităților, de dezvoltare și toate acestea se fac de cele mai multe ori cu renunțări, cu foarte multe ore alocate studiului și uneori cu lacrimi de fericire alteori cu lacrimi de tristețe. Niciodată relaxat. Studiul acasă este de asemenea de căpătâi în fixarea învățării. Unii înțeleg aceste lucruri alții preferă metoda struțului. Dar vrem rezultate imediate, strălucitoare și absolut la fel pentru toți copiii indiferent cat au muncit.
Multi profesori au deveni foarte susperficiali,este adevarat.Insa,tot adevarat este ca tinerii sunt lipsitit de reponsabiliti,vor totul repede si nu mai pun accent pe educatie
Am trei nepoți, în diferite stadii de pregătire școlară. Eu sunt exigent când discutăm despre școală, insistând pe seriozitate, efort, disciplină, însă cel mai des îmi spun că multe cadre didactice nu vin la ore, cu săptămânile, alți profesori preferă „bârfa”, în loc să se concentreze pe materii, sunt și unii slab pregătiți, care nu reușesc să convingă, să rezolve problemele ridicate de elevi, refuzând dialogul. Da, eleva are experiența traumatizantă, eu o cred. Cine este vinovat? Sistemul, facultățile de unde provin profesorii, nu se mai face carte, nu se face pedagogie. Un profesor care a absolvit cu 6 și șapte, nu are ce căuta în școală, mai ales la liceu.
de fiecare data e vina altora,dar vina elevilor,a parintilor?tot timpul romanul gaseste vina in alta parte,el fiind perfect,fara cusur
Părinții nu sunt profesori,ce note au elevii la educație? Asta e meritul părinților,mai departe e cadrul didactic,din păcate nu se fac ore așteaptă să meargă la meditație.
Dar de elevii care nu isi dau absolut deloc interesul nu mai vorbim? Sunt destui care trec pe la ore doar pentru prezenta si vor sa primeasca totul de-a gata. Daca ei se trezesc tocmai in clasa a 12-a ca trebuie sa se apuce de invatat nu credeti ca e vina lor, dar si a părinților ca nu si-au dat interesul? Eu am favut meditatii in clasa a 12-a, dar ai fara ele as fi luat cel putin 8 -8,5 la mate si fizica, dar tot am facut pentru a-mi creste sansele si pentru admiterea la facultate. Unii dintre voi uitati ca nu toti elevii din clasa sunt la acelasi nivel si un profesor nu poate ajusta nivelul de predare in asa fel incat sa lucreze doar cu cei care se descurca cel mai bine
Eu am fost un elev de 10, copiii mei au terminat acest an scolar cu 10 pe linie și va spun cu toată sinceritatea: la catedra se prezintă profesori lipsiți de interes, fără cunoștințe care sa-i califice ca și profesori, habar n-au ce-i cu ei. Marea majoritate sunt mediocri care cer excelenta copiilor. Dezinteresul cadrelor didactice culminează cu faptul ca, chiar dacă copiii au mers la diverse concursuri și olimpiade, nici măcar nu s-a avut bunul simt a se aduce măcar în discuție performantele înregistrate. Și atunci, când un copil muncește în draci, studiază, e serios, responsabil în toate, iar ceilalți se fofileaza cu gloata, pentru ca oricum mai cunoaște mama-tata pe unul altul pe la inspectorat și i se trec toate cu vederea, ba mai mult nici nu necesita a fi prezenți, oare cum se simt „truditorii”?
perfect adevarat!
Eu consider că profesorii de gimnaziu nu ar trebui să corecteze la BAC, dacă nu te confrunți cu materia de liceu zi de zi e greu să „fii exigent” la corectat .