Lucian Bogdănel, declarație în Parlamentul României: Reorganizarea administrativă nu va întruni consensul elitelor locale, dar trebuie, pur și simplu, făcută!

0

Deputatul PSD de Bacău, Lucian Bogdănel, a susținut miercuri, 18 noiembrie, în Parlamentul României, o declarație politică în care pledează pentru reorganizarea administrativ-teritorială a țării, considerând că actualul sistem, moștenit din 1968, nu mai corespunde realităților economice și demografice. Parlamentarul susține că fragmentarea administrativă, numărul mare de primării dependente de finanțarea de la bugetul central și depopularea unor regiuni impun o reformă profundă, care să reducă birocrația și cheltuielile publice.

Bogdănel critică opoziția unor lideri locali față de această reformă, inclusiv solicitările de organizare a referendumurilor, pe care le consideră încercări de blocare a procesului. Deputatul social-democrat afirmă că reorganizarea nu va beneficia niciodată de consensul celor care riscă să își piardă funcțiile și susține că interesul public trebuie să primeze în fața intereselor politice locale. În opinia sa, România are nevoie de o administrație mai suplă, mai eficientă și mai puțin costisitoare.

lucian bogdanel declartie
Deputat PSD Lucian Bogdanel

Redăm integral declarația politică susținută de deputatul Lucian Bogdănel în Parlamentul României:

„Reorganizarea administrativ-teritorială, piatra de temelie a României de mâine!”

În 2028, România va marca 60 de ani de la reorganizarea administrativ – teritorială din 1968: deşi am lăsat regimul comunist în urmă, trecând cu succes la democrație şi pluralism politic, arhitectura administrativă moştenită de la comunişti face ca România să fie statul european cu cea mai veche organizare administrativ-teritorială încă în vigoare.

Fragmentarea şi fărâmițarea administrative, numărul ridicat de primării care nu se pot autosusține financiar, precum şi declinul demografic cu care se confruntă regiuni întregi din țară marchează limitele acestui model şi nevoia de a face din reorganizarea administrativ-teritorială a României o prioritate.

Dincolo de polemica inerentă subiectului, am remarcat – în ultimele săptămâni – că inerția birocratică, instinctul de autoconservare instituțională şi recursul iresponsabil la false temeri, privitoare la presupusa dispariție a unor localități, au menirea de a submina demersul lansat de Partidul Social Democrat şi de a bloca întregul proces, încă din faşă, sub tot felul de justificări şi pretexte neverosimile.

Şefii din secuime, eternizați în funcții de conducere şi care au luat pe propriile buletine respectivele județe, au descoperit democrația participativă: solicită referendumuri locale, ca şi când nu ar fi dreptul suveran al Guvernului României de a iniția o astfel de reformă. Ba, mai mult, pare că trebuie să cerem, în prealabil, acceptul şi permisiunea UDMR ca să putem dezbate reorganizarea administrativ-teritorială a României.

Alți edili, cuprinşi de aburii exaltării, au anunțat ruperea Maramureşului de țară, ca şi când posibila desființare a consiliului județean, instituție administrativă urmaşă a consiliilor populare introduse de comunişti prin reorganizarea din 1968, ar conduce la dispariția denumirii istorice de „Maramureş”.

Cum ar fi să organizăm mii de referendumuri în țară? Cu ce costuri, de timp şi bani, şi – mai ales – cu ce deznodământ legal concret?

E limpede că cei care invocă nevoia presantă de a consulta populația pe tema reorganizării, prin instrumentul referendumurilor locale, urmăresc – de fapt – stoparea reformei şi marginalizarea acestei inițiative în ordinea priorităților actualei guvernări.

Gândind şi acționând astfel, aceşti capi din administrația publică locală sunt în coliziune cu interesul legitim al românilor, exprimat în numeroase cercetări care atestă că peste 60 la sută din compatrioți sunt de acord cu reorganizarea administrativă, desființarea a mii de posturi inutile şi reducerea substanțială a poverii fiscale presupuse de întreținerea unui aparat birocratic bugetofag.

Reorganizarea administrativ-teritorială e genul de reformă care nu va întruni niciodată un consens al elitelor politice locale care ar intra sub incidența acestui proces: dar asta nu înseamnă că ne aflăm pe un drum greşit, ci că această reformă trebuie făcută pur şi simplu.

La 20 de ani de la intrarea în UE şi 60 de la reorganizarea din 1968, românii merită o administrație mai suplă, mai puțin costisitoare şi capabilă să le ofere servicii publice pe măsura taxelor şi impozitelor plătite!

Lasa un mesaj

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.