Piața rezidențială din România evoluează diferit de la un oraș la altul, iar județul Bacău apare într-o poziție interesantă pentru investitori. Deși municipiul Bacău se află printre orașele cu cele mai mici prețuri medii de vânzare din țară, sub pragul de 1.300 euro/mp, randamentul estimat din chirii este unul dintre cele mai bune la nivel național. Potrivit analizei imo360, Bacăul are un randament anual estimat de 6,14%, al patrulea cel mai bun rezultat dintre cele 15 piețe analizate, potrivi unei analize imo360.
Cele mai bune randamente din chirii sunt înregistrate în București, cu 7,14%, Ploiești, cu 6,72%, Galați, cu 6,58%, Bacău, cu 6,14%, și Constanța, cu 5,58%. Datele arată că orașele cu prețuri moderate pot oferi venituri mai bune din închiriere decât piețele foarte scumpe. La polul opus se află Cluj-Napoca, cea mai scumpă piață rezidențială din România, dar cu cel mai redus randament din eșantion, de 3,94%.
Cluj-Napoca rămâne lider la prețuri, cu 3.048 euro/mp, urmat de Brașov, cu 2.186 euro/mp, Craiova, cu 2.041 euro/mp, București, cu 2.018 euro/mp, și Constanța, cu 1.936 euro/mp. Diferența dintre Cluj-Napoca și Bacău depășește 160%, ceea ce arată cât de fragmentată a devenit piața imobiliară din România. Practic, cumpărătorii și investitorii nu mai pot analiza piața ca pe un tot unitar, ci trebuie să se raporteze la fiecare oraș în parte.
În ultimii doi ani, cele mai mari creșteri de preț nu au fost în marile piețe consacrate, ci în orașe regionale. Târgu Mureș a înregistrat o creștere cumulată de 32,4%, urmat de Pitești, cu 31,6%, Arad, cu 30,6%, Constanța, cu 29,1%, Oradea și Craiova, ambele cu 26,4%. În schimb, Cluj-Napoca a crescut cu 15,2% în doi ani și doar 2,2% în ultimele 12 luni, semn că ritmul de scumpire s-a temperat.
Bucureștiul rămâne cea mai lichidă piață rezidențială din România, cu peste 20.000 de anunțuri active, de aproximativ trei ori mai multe decât Cluj-Napoca. Urmează Iași, Timișoara și Brașov, fiecare cu peste 4.000 de proprietăți disponibile la vânzare. Studiul imo360, realizat pe baza a peste 60.000 de anunțuri active din 15 piețe rezidențiale, arată că deciziile imobiliare trebuie raportate nu doar la prețul pe metru pătrat, ci și la randament, lichiditate, ritmul de creștere și raportul dintre cerere și ofertă.