Județul Bacău, pe locul 3 în țară după București și Maramureș la nivelul corupției

Societatea Academica din Romania si Romaniacurata.ro au lansat miercuri o harta interactiva unde persoanele interesate pot vedea, pe judete, numarul de condamnari definitive in perioada 2010-2014, pornind de la cazurile instrumentate de procurorii DNA. Potrivit datelor centralizate pe harta, Bucurestiul este orasul care are cel mai mare numar de condamnari definitive, respectiv 4,71 la 10.000 de locuitori, urmat de Maramures cu 3,36 condamnari la 10.000 de locuitori si Bacau cu 3,21 condamnari. Harta coruptiei locale a aratat si ponderea mare a primarilor condamnati pentru coruptie, circa 56% din numarul total al condamnarilor.

Harta corupției locale (click imagine alăturată), precizează portalul Romaniacurata.ro, conţine informații extrase atât din comunicatele de presă a condamnărilor definitive, cât și din comunicatele de presă ale trimiterilor în judecată publicate pe site-ul DNA. Date punctuale despre fiecare caz în parte au fost extrase și centralizate într-un format editabil și uşor accesibil prin diversele filtre puse la dispoziție. Perioada de timp avută în vedere este 2010-2014, întrucât comunicatele referitoare la condamnările definitive sunt disponibile pe site-ul DNA doar din anul 2010.

În elaborarea hărții interactive, susțin realizatorii, s-a încercat scoaterea în evidență a dispersiei cazurilor de corupție la nivel județean. „În consecință, în crearea bazei de date ne-am axat pe identificarea județului – extras din trimiterea în judecată disponibilă pentru fiecare condamnare în parte – în care fapta de corupție a fost realizată. Prin urmare, harta este colorată în funcţie de numărul de fapte comise în fiecare judeţ, indiferent de instanţa care a dat decizia finală sau de domiciliul persoanelor condamnate. În secţiunea Top se poate vedea un sumar al activităţii centrelor teritoriale. Cazurile dintr-un judeţ pot fi anchetate fie de către centrul teritorial în raza căruia s-au comis faptele, fie de către Biroul Central din Bucureşti”, arată Romaniacurata.ro.

Bucureștiul cel mai corupt. Bacăul în top trei

Potrivit datelor centralizate pe harta, Bucurestiul este orasul care are cel mai mare numar de condamnari definitive, respectiv 4,71 la 10.000 de locuitori, urmat de Maramures cu 3,36 condamnari la 10.000 de locuitori si Bacau cu 3,21 condamnari. Pe ultimele locuri se afla judetele Salaj cu 0,09 condamnari la 10.000 de locuitori, Mehedinti cu 0,23 condamnari si Teleorman – 0,26 condamnari.

Alina Mungiu-Pippidi, presedinta SAR,  a explicat ca cercetarea realizata pentru aceasta harta poate deveni o baza pentru crearea de politici publice anti-coruptie, altele decat cele represive. „Prin cercetare putem cunoaste si masura coruptia obiectiv, dincolo de perceptii individuale. Astfel putem dezvolta indicatori sensibili la schimbare, ceea ce ne permite sa masuram evolutia coruptiei. Se vorbeste adesea ca in orice tara exista coruptie. Coruptia e peste tot, dar pe noi ne intereseaza in ce masura aceasta e sistemica, raspandita.  De exemplu, daca din 100 de tranzactii sau colectari de taxe, in cate se da spaga? Ne intereseaza si controlul societatii asupra coruptiei, per total. Pentru ca mereu vor exista cazuri individuale de coruptie, persoane mai predispuse la coruptie, etc. Prin urmare, incercam sa avem o abordare stiintifica bazata pe analiza de date, dincolo de cazuistica”, a spus Mungiu-Pippidi.

În ultimii patru ani, procurorii DNA au obţinut condamnări definititive în peste 3000 de dosare. În 2000 dintre cazuri, pedepsele primite au fost cu suspendare. În primele trei luni ale acestui an, la DNA au fost înregistrate 1.500 de dosare noi. Procurorii spun că multe dintre cazuri le-au fost semnalate de simpli cetăţeni, nedreptăţiţi de autorităţile locale. Societatea Academică Română a făcut şi un top al instituţiilor de stat care au dat contracte cu dedicaţie. Datele arată că cele mai mari nereguli sunt în administraţia locală: primării şi consilii judeţene. Cele mai multe dintre dosarele de corupţie au vizat primari, viceprimari şi consilieri locali. Condamnările au fost date în majoritate pentru deturnări de fonduri ale Uniunii Europene sau guvernamentale, destinate reabilitării şcolilor sau drumurilor.