Bacau.NET și Ziarul de Bacău publică, în exclusivitate pentru publicul băcăuan, un amplu interviu cu conducerea Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Bacău, respectiv procurorul-șef Daniel Ștefan. Discuția abordează activitatea structurii anticorupție din ultimii ani, dosarele importante instrumentate, anchetele aflate în lucru și provocările întâlnite în investigarea faptelor de corupție din județele Bacău și Neamț.
În cadrul interviului sunt analizate teme sensibile și de interes public major, de la corupția din administrația locală și sistemul medical, până la fraudele din achizițiile publice, recuperarea prejudiciilor și protejarea avertizorilor de integritate. Procurorul-șef al DNA ST Bacău vorbește și despre resursele limitate ale instituției, complexitatea cauzelor investigate și rezultatele obținute în ultimii doi ani, perioadă în care structura teritorială a înregistrat unele dintre cele mai ridicate cifre din ultimul deceniu.
Prin acest interviu, Bacau.NET și Ziarul de Bacău își propun să ofere cititorilor o imagine directă asupra modului în care funcționează anchetele anticorupție la nivel local și să aducă mai multe clarificări într-un domeniu care stârnește constant interes în spațiul public.
Deși atenția publică și mediatică se concentrează de cele mai multe ori asupra dosarelor în care sunt vizate persoane publice, în spatele acestor cazuri procurorii și ofițerii de poliție judiciară din cadrul DNA Bacău investighează permanent zeci de dosare complexe de corupție, multe dintre ele cu impact direct asupra modului în care sunt cheltuiți banii publici și funcționează instituțiile statului.
DNA Bacău, între cele mai active structuri teritoriale din țară
Care este bilanțul activității Serviciului Teritorial DNA Bacău pe ultimul an și cum apreciați activitatea Serviciului Teritorial Bacău în ultima perioadă?
Pentru a face aprecieri corecte referitoare la rezultatele Serviciului Teritorial Bacău este important de menționat contextul activității unității în ansamblu, în ultimii 3 ani. Ocup funcția de procuror șef al acestui serviciu teritorial începând cu luna iulie a anului 2023, inițial prin delegare, și ulterior prin numire la data de 8 noiembrie 2023.
Până la momentul preluării funcției de conducere, în prima parte a anului 2023, fusese întocmit la nivelul unității un singur rechizitoriu vizând doi inculpați, alți 10 inculpați fiind achitați definitiv în aceeași perioadă de instanțele de judecată competente. Ulterior, până la finalul anului 2023, la nivelul unității au mai fost soluționate alte trei cauze penale, în care au fost întocmite rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției, vizând adițional 5 persoane fizice și 2 persoane juridice. Așadar, în anul 2023, un număr total de 9 inculpaţi (din care 2 persoane juridice) au fost deferiți instanțelor de judecată prin actele de sesizare menționate mai sus. Toate actele de sesizare a instanțelor de judecată, întocmite în anul 2023, au avut ca obiect exclusiv comiterea unor infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, nefiind soluționate cauze vizând infracțiuni de corupție sau infracțiuni asimilate celor de corupție, vizând domeniul achizițiilor publice. Un alt aspect important ce trebuie menționat, pentru corecta informare a opiniei publice, vizează problema fluctuației de personal, ulterior schimbărilor intervenite în anul 2023 la nivelul conducerii structurii teritoriale a DNA, având loc mai multe plecări și numiri, atât în rândul procurorilor, cât și în rândul ofițerilor de poliție judiciară, astfel că la acest moment putem aprecia că activăm cu un colectiv nou.
Ulterior, astfel cum rezultă din rezultatele oficiale prezentate de conducerea DNA opiniei publice, rezultatele și activitatea per ansamblu a Serviciului Teritorial Bacău, se prezintă, să spunem, oarecum diferit. În acest sens, rezumând, este important de menționat că:
• Începând cu anul 2014, respectiv în ultimii 11 ani, anul 2025 a fost anul cu cel mai mare număr de rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției (acte de sesizare a instanțelor de judecată), respectiv 36, în timp ce anul 2024 s-a situat pe locul 2, în acea perioadă fiind întocmite 29 de rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției;
• Începând cu anul 2017, respectiv în ultimii 9 ani, anul 2025 a fost anul cu cel mai mare număr de inculpați trimiși în judecată, respectiv 87 inculpați, persoane fizice și juridice, în timp ce anul 2024 s-a situat pe locul 2, în acea perioadă fiind deferiți instanțelor de judecată competente 51 inculpaţi (din care 7 persoane juridice);
• Începând cu anul 2019, respectiv în ultimii 7 ani, anul 2025 a fost anul cu cel mai ridicat cuantum al valorii bunurilor indisponibilizate efectiv în urma dispunerii măsurilor asiguratorii în dosarele instrumentate la nivelul unității.
În cursul anilor 2024 și 2025, la Serviciul Teritorial Bacău, nu au fost înregistrate hotărâri definitive de restituire, în baza art. 346 C.pr.pen. sau în baza art. 485 alin. 1 lit. b C.pr.pen., în cauzele penale în care instanţele de judecată au fost sesizate prin rechizitorii sau acorduri de recunoaștere a vinovăției întocmite de procurorii unității.
Din inculpații trimiși în judecată prin rechizitoriu şi acorduri de recunoaştere a vinovăţiei, raportat la funcţiile publice deţinute, menţionăm printre altele calitățile de: prefect și președinte de partid la nivel județean, director executiv al Poliției Locale a municipiului, șef birou rutier în cadrul I.P.J., consilier local municipiu, 3 manageri de instituţii publice, șef serviciu în cadrul Primăriei municipiului, primari de comună, administrator public al Municipiului Bacău, director ADL Bacău, avocat, agent de poliție, inspectori I.S.C.T.R., manager spital municipal, responsabil achiziții unitate medicală, medic șef Compartiment Primiri Urgențe (CPU) spital municipal precum și diferite persoane având calitatea de personal medical, funcționari publici, oameni de afaceri, societăți comerciale beneficiare a contractelor cu instituțiile statului etc.
Trebuie menționat că Serviciul Teritorial Bacău, deși este considerat o unitate mică în structura DNA, atât în ceea ce privește aria de competență teritorială ce se rezumă la județele Bacău și Neamț, cât și în ceea ce privește schema de personal, activând cu un număr total de 6 procurori și 10 ofițeri de poliție judiciară, a ocupat în ultimii doi ani un loc între primele trei structuri teritoriale prin raportare la criteriile și rezultatele menționate, ceea ce denotă că în esență această structură se numără printre unitățile active.
Aș vrea să dezvolt aici acest aspect de interes, legat de activitatea serviciului nostru. Când procurorii compară între ei activitatea serviciilor teritoriale din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, discuția reală merge adesea dincolo de indicatorii vizibili în rapoartele anuale. Numărul de rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției sau de inculpați este important, dar profesioniștii privesc câteva repere mai subtile, care spun mai mult despre greutatea/substanța activității noastre.
Primul este complexitatea reală a dosarelor instrumentate.
Nu toate rechizitoriile sunt comparabile. Un dosar cu o faptă punctuală (de pildă o mită izolată sau o fraudă cu fonduri APIA) este incomparabil cu o cauză care implică rețele de achiziții publice, societăți importante, interpuși, fluxuri financiare și expertize. Când la o structură teritorială apar frecvent persoane juridice trimise în judecată, semnalul pentru colegii din sistem este că acolo se instrumentează dosare economice mai sofisticate, cauze de o complexitate peste medie. În analiza activității, Serviciul Teritorial Bacău apare cu un număr relativ ridicat de persoane juridice trimise în judecată, an de an, ceea ce sugerează tocmai acest tip de cauze și predispoziția procurorilor structurii spre cercetarea acestui tip de infracționalitate, de tip economico-financiar.
Al doilea indicator este soliditatea cauzelor în instanță.
În mediul profesional, reputația unui serviciu teritorial se construiește în timp după întrebarea simplă: „câte dosare rezistă până la capăt?”. Rata condamnărilor definitive sau menținerea probatoriului după contestări în fața judecătorilor este urmărită cu foarte mare atenție. Un serviciu poate avea multe rechizitorii, dar dacă instanțele infirmă frecvent soluțiile sau constată deficiențe în instrumentarea dosarelor, percepția se schimbă rapid, iar eforturile depuse pentru combaterea fenomenelor infracționale sunt diminuate, ca să nu spun estompate. Totuși, este important să analizăm aceste aspecte în profunzime, întrucât în ultima perioadă, aceste așa-zise deficiențe evidențiate în public au ca punct de plecare decizii cu efecte retroactive ale Curții Constituționale sau ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, care constituie în esență revirimente jurisprudențiale sau doctrinare, neputând fi anticipate la momentul cercetărilor desfășurate de procurori, și care nu presupun eventuale deficiențe în profunzime.
Al treilea criteriu este capacitatea de a genera dosare cu impact instituțional.
Nu neapărat prin numărul de inculpați, ci prin faptul că investigațiile ating mecanisme relevante ale administrației publice: contracte publice de achiziție, finanțări importante, factori de decizie, funcții de conducere, domenii diferite de activitate vizate. În interiorul sistemului de justiție se apreciază adesea că o structură este „puternică” atunci când dosarele ei schimbă comportamente în instituțiile locale, iar cât de mult le influențează, trebuie văzut de la caz la caz, inclusiv prin gradul de repetabilitate a comportamentelor ilegale descoperite și sancționate. Tocmai de aceea, colegii mei au deprins să privească cu interes și prioritate dosarele care arată cum funcționează un sistem de corupție, nu doar o faptă izolată, întrucât atunci când o investigație scoate la lumină o practică instituțională — de exemplu fraudele în contracte publice sau în gestionarea fondurilor — putem aprecia că acel serviciu este perceput ca având capacitate investigativă profundă.
Al patrulea este continuitatea activității.
Un an bun poate fi întâmplător. Dar dacă un serviciu teritorial apare constant în zona superioară a clasamentului mai mulți ani la rând, colegii interpretează asta ca pe un semn de echipă stabilă și de metodă de lucru coerentă, susținută. Relevant este că la acest moment, de la începutul anului 2026, respectiv în primul trimestru, serviciul nostru teritorial a trimis deja în judecată un număr de 19 persoane fizice și 9 persoane juridice, iar dacă vom reuși continuarea acestui traseu, considerăm că exista premisele necesare depășirii rezultatelor obținute în anii precedenți.
Privite prin această lentilă — și raportându-ne la cifrele oficiale — aș putea aprecia că Serviciul Teritorial Bacău apare într-o zonă solidă a activității DNA: volum mare de rechizitorii, poziționare în grupul de vârf în ierarhia structurilor teritoriale și o componentă semnificativă de cauze economice (prin raportare la numărul persoanelor juridice trimise în judecată).
În mass media, evaluarea rezultatelor este de obicei mai simplificată: jurnaliștii și opinia publică se uită aproape exclusiv la volumul activității și la cazurile vizibile public. Din această perspectivă, o structură care se află pe locurile fruntașe la rechizitorii este prezentată de regulă drept activă, iar cazurile instrumentate de noi fiind evidențiate constant în presa națională și mai ales cea locală.
Concluzionând, în ceea ce privește activitatea Serviciului Teritorial Bacău, considerăm că datele prezentate în rapoartele anuale reflectă volumul și complexitatea activității desfășurate de echipa noastră. Fiecare dosar finalizat a presupus o muncă investigativă amplă, de la analiza documentelor și efectuarea expertizelor, până la administrarea unui probatoriu solid care să susțină cauzele în fața instanțelor de judecată. Rezultatele arată însă, în primul rând, o activitate constantă și susținută a echipei de procurori și ofițeri de poliție judiciară. Numărul cauzelor soluționate și al persoanelor trimise în judecată reflectă implicarea în investigarea unor mecanisme de corupție care afectează exercitarea funcțiilor publice și gestionarea resurselor financiare. Dincolo de statistici, aceste rezultate sunt expresia unei munci de echipă desfășurate pe perioade relativ îndelungate, în cadrul unor investigații care au presupus rigoare juridică și analize tehnice complexe.
Prezența unui număr semnificativ de persoane juridice în cauzele trimise în judecată, calitatea persoanelor cercetate, instituțiile publice din care fac acestea parte, domeniile de activitate, consecințele sociale ale comiterii infracțiunilor investigate, indică faptul că o parte importantă dintre investigațiile noastre au vizat mecanisme economice și contractuale complexe, ce au avut ca obiect fraudarea bugetului de stat. Totuși, întotdeauna este loc de mai bine, și de la acest aspect pornește întotdeauna și autocritica noastră în interiorul serviciului, aspect care ne responsabilizează să ne autodepășim. Nu trebuie însă neglijat caracterul relativ limitat al resurselor pe care noi le avem la îndemână, atât ca plajă de informare în declanșarea unor investigații, cât și în ceea ce privește capacitatea instituțională, dimensiunea personalului, resurse tehnice și factorul de timp. Tocmai de aceea ne dorim ca opinia publică să înțeleagă că DNA este o instituție deschisă spre colaborare, că ne dorim ca cetățenii să vină spre noi cu sesizări, dar că în același timp noi ne raportăm strict la competența noastră materială și personală limitată, competență care se rezumă la prevederile OUG 43/2002, punând accent pe cauzele care prezintă potențial investigativ ridicat și oportunități de finalizare cu succes a activității de cercetare penală.
Ce tipuri de infracțiuni predomină în dosarele instrumentate de DNA Bacău?
Cauzele instrumentate de structura noastră privesc în principal fapte de corupție și cele asimilate infracțiunilor de corupție, legate de exercitarea funcțiilor publice și de modul în care sunt gestionate fondurile publice. De multe ori, aceste investigații vizează mecanisme administrative sau economice care presupun analiza unor proceduri contractuale, a modului de utilizare a resurselor publice și a relațiilor dintre instituțiile publice și mediul privat. Acest tip de dosare implică o muncă investigativă complexă, în care analiza juridică este dublată de verificări tehnice și financiare. Astfel cum am menționat, competența Direcției Naționale Anticorupție este însă una limitată, rezumându-se la prevederile art. 13 din OUG 43/2002. Pe scurt, în principal DNA anchetează infracțiunile de corupție, cu prejudicii însemnate sau comise de persoane cu calitate specială. Toate infracțiunile cercetate de DNA Bacău, și mă refer aici inclusiv la cauzele care au ajuns în fața instanțelor de judecată, se încadrează în aceste categorii, chiar dacă unele din ele au atras mai mult sau mai puțin atenția opiniei publice sau a presei. Separat avem în lucru mai nou și dosare de evaziune fiscală, dosare aflate în faza avansată de anchetă și cu care vom ieși public în următoarea perioadă. În concluzie, deși la preluarea mandatului de conducere la jumătatea anului 2023 în cauzele finalizate de structura noastră teritorială predomina problematica infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, mai precis spețe cu fonduri APIA, la acest moment putem spune că activitatea noastră de cercetare penală este abordată diametral opus, în sensul că anchetele inițiate au ca obiect principal corupția în domeniul achizițiilor publice, respectiv fraudele în contractele de lucrări edilitare, achiziții de bunuri și servicii, fraude fiscale complexe. Adiacent, dar nu în subsidiar, am avut și avem în lucru cauze vizând angajări în instituții publice prin concursuri trucate, inclusiv în domeniul medical și în alte instituții centrale, deturnarea licitațiilor publice prin încălcarea principiilor concurențiale, fraude cu fonduri UE cu prejudicii însemnate.
Această abordare pleacă de la premisa că activitatea DNA are un rol important în protejarea integrității în exercitarea funcțiilor publice și în asigurarea corectitudinii în utilizarea resurselor publice. Considerăm că investigarea faptelor de corupție sau asimilate contribuie la consolidarea încrederii cetățenilor în instituțiile statului și la menținerea unui climat de responsabilitate în administrația publică. Scopul acestor investigații derulate de DNA Bacău nu este doar sancționarea faptelor ilegale, ci și descurajarea unor astfel de comportamente, pentru a evita repetarea acestora în viitor. Suntem conștienți că resursele noastre sunt limitate și tocmai pentru acest motiv avem în vedere întotdeauna dublul nostru țel în finalitatea judiciară, pe de o parte tragerea la răspundere penală cu celeritate a persoanelor vinovate de comiterea unor infracțiuni și recuperarea prejudiciilor cauzate, iar pe de altă responsabilizarea vinovaților sau a altor persoane cu inclinații în această direcție.
Există diferențe clare între județele Bacău și Neamț în ceea ce privește tipologia faptelor de corupție investigate?
Nu aș putea afirma în mod categoric că ar exista o diferență între cele două județe în ceea ce privește tipologia infracțională. Acolo unde este cheltuit banul public, sau mai bine zis în majoritatea domeniilor generatoare de resurse financiare, activitatea infracțională se manifestă oarecum uniform. Practic, observăm constant aceleași modalități de comitere a unor infracțiuni de corupție sau asimilate, folosirea unor instrumente comune, urmărirea aceluiași scop final. Evident tehnicile se rafinează în timp și se dezvoltă în mod constant, dar vă asigur că toate aceste elemente esențiale sunt sub lupa noastră în fiecare moment, motiv pentru care de cele mai multe ori pentru noi nu reprezintă o noutate. Iar dacă aparent, în ochii opiniei publice ar putea încolți ideea că ne scapă aspecte infracționale însemnate, trebuie să aveți în vedere pe de o parte că resursele noastre sunt limitate, iar pe de altă parte că DNA lucrează cu respectarea principiului legalității și cel al aflării adevărului, și nu pe baza unor controverse publice sau în interesul anumitor grupări care rostogolesc sistematic în opinia publică anumite idei preconcepute, de cele mai multe ori prin intermediul unor formatori consacrați de opinie. Noi ne construim anchetele pe baza unor probe și nu a unor aprecieri subiective sau pure suspiciuni. Revenind la esența întrebării dumneavoastră, considerăm cu factorul infracțional este caracterizat de elemente comune la nivelul celor două județe, aș putea spune inclusiv la nivelul țării, cu admiterea unor excepții justificate de poziția geografică, puterea economică regională sau alte influențe de natură socială.
Câte dosare sunt deschise din oficiu și câte pornesc de la sesizări venite din partea instituțiilor sau a cetățenilor? Ce trebuie să știe și să facă o persoană care știe despre fapte de corupție din instituția în care lucrează? Mai vin funcționarii să facă denunțuri? Cum sunt protejați avertizorii de integritate care semnalează fapte de corupție?
O să vă răspund pe rând. La DNA Bacău, ponderea sesizărilor din oficiu în inițierea unor anchete penale a crescut constant, prin raportare la numărul celor care au avut ca punct de plecare sesizări venite din partea unor instituții sau persoane, ceea ce denotă asumarea unui rol proactiv de către colegii mei. În concret, pentru a vă forma o opinie, vă pot comunica că în anul 2023, 31% din dosarele înregistrate au pornit de la sesizări din oficiu, în anul 2024, procentul a crescut la 36%, în timp ce în anul 2025, 55% din anchetele demarate au avut ca punct de plecare întocmirea unor sesizări din oficiu.
O persoană care are cunoștință despre posibile fapte de corupție comise în instituția în care lucrează, trebuie în primul rând să ne sesizeze aspectele descoperite, ținând cont pe cât posibil de competența DNA. Ulterior, aceasta este informată detaliat cu privire la procedurile judiciare ce urmează a fi derulate și rolul acesteia în cadrul anchetei. În același timp, dacă aspectele sesizate nu oferă o imagine de ansamblu, sau nu surprind elemente esențiale, sunt desfășurate investigații suplimentare de către colegii mei, urmând a se completa puzzle-ul cu piesele lipsă. De cele mai multe ori persoanele care sesizează aspecte cu potențial infracțional, neavând cunoștințe juridice, nu reușesc să suprindă cu ocazia sesizării adresate DNA elementele constitutive indispensabile în demararea unor anchete, iar rolul nostru este tocmai acela de a veni în sprijinul persoanelor care adoptă un rol activ în vederea atingerii scopului final, respectiv lămurirea situației de fapt și tragerea la răspundere penală, acolo unde sunt îndeplinite toate condițiile legale. Esența mesajului nostru este acela că persoanele care au cunoștință de activități infracționale să vină către noi cu încredere, urmând a fi consiliate și luate toate măsurile legale necesare pentru protejarea acestora, în eventualitatea demarării unor anchete în cazuri punctuale.
Cu toate acestea, trebuie să admitem și faptul că procentul funcționarilor publici care sesizează comiterea unor aspecte de natură penală comise în instituțiile în care activează este unul extrem de scăzut, motivat pe de o parte, de teama cooperării cu organele judiciare sau eventualele consecințe negative pe care acestea le-ar putea suferi în cadrul relațiilor de muncă, iar pe de altă parte, de natura și profunzimea relațiilor de serviciu create în timp cu persoanele care comit efectiv acele infracțiuni, care au presupus anumite favoruri, servicii și avantaje reciproce.
În ceea ce privește problematica protejării avertizorilor de integritate, țin să menționez că există două categorii de măsuri reglementate de lege. Pe de o parte, avem dispozițiile Legii 361/2022 privind protecția avertizorilor de interes public, care prin capitolul VI tratează în mod concret măsurile de protecție în cadrul relațiilor interne, de serviciu, a persoanelor care se încadrează în sfera noțiunii de avertizor de interes public. Pe de altă parte, distinct de prevederile legale menționate, în cadrul anchetelor penale, în conformitate cu prevederile Codului de procedură penală, persoanele care fac sesizări și ne aduc la cunoștință fapte de natură penală, pot beneficia de anumite măsuri de protecție adiționale. Acestea pot presupune printre altele audierea sub o identitate protejată sau audierea prin mijloace de comunicare audiovideo la distanță cu distorsionarea vocii și a imaginii. Legislația ne oferă, să spunem, la acest moment suficiente mijloace pentru asigurarea unei protecții adecvate persoanelor care decid să sesizeze fapte de natură penală de competența noastră, să coopereze și să sprijine activitatea de anchetă în vederea stabilirii exacte a situației de fapt și aflării adevărului.
Care sunt principalele cauze ale duratei mari a unor anchete DNA? Vorbim de complexitatea dosarelor, expertize, cooperare instituțională sau alte obstacole?
Haideți în primul rând să stabilim ce înseamnă durata mare a unor anchete penale. Iar aceste aprecieri trebuie făcute în funcție de noțiunea de durată rezonabilă a anchetei penale, durată care dacă este depășită în mod nejustificat ar putea fi apreciată că se încadrează în sfera noțiunii de durată mare în desfășurarea activității de urmărire penală.
Raportat la activitatea Serviciului Teritorial Bacău din cadrul DNA este important să aducem la cunoștința opiniei publice că nu avem în lucru cauze în care urmărirea penală să fie desfășurată pe o perioadă mai mare de 5 ani, durată care, dacă ar fi depășită ar putea semnala prin ea însăși probleme sau existența unor eventuale deficiențe nejustificate în soluționarea cauzelor cu celeritate. Așadar, la DNA Bacău nu putem vorbi la acest moment de durata mare de desfășurare a unor anchete penale din această categorie.
Dar, chiar și în asemenea condiții, aprecierea opiniei publice referitoare la perioade mai îndelungate de desfășurare a cercetărilor în anumite anchete, cum ar fi o perioadă cuprinsă între 6 luni și 3-4 ani, trebuie raportată la anumite criterii absolut obiective și justificate, cum ar fi gradul ridicat de complexitate al unor cauze, prin raportare la natura infracțiunilor cercetate, structura și amploarea situației de fapt, întinderea activității infracționale în timp și spațiu, numărul persoanelor implicate, prejudiciile cauzate, criteriul transfrontalier al activității infracționale, respectarea drepturilor procesuale a persoanelor cercetate, extinderea succesivă a cadrului procesual prin descoperirea comiterii unor infracțiuni conexe sau implicarea altor persoane în sprijinirea activității infracționale, existența unor circuite financiare complexe. Separat de criteriile generale de apreciere a complexității unei anchete penale, mai pot fi amintite și aspectele relevante vizând volumul mare de probe sau date informatice ce trebuie analizate, procesate și administrate sau necesitatea întocmirii unor rapoarte de constatare sau expertize complexe, în domenii privind achizițiile publice, finanțe, construcții etc. Distinct de aceste criterii ce clarifică gradul ridicat de complexitate a anumitor anchete penale și care justifică obiectiv un caracter mai îndelungat al activității de urmărire penală, trebuie să avem în vedere și alte aspecte care influențează mai mult sau mai puțin prelungirea procedurilor, și care pot fi apreciate ca justificate, cum ar fi de exemplu volumul de lucru și resursa umană și materială limitată la nivelul structurii teritoriale, prioritizarea unor cauze cu potențial ridicat și finalitate judiciară în detrimentul altora considerate mai puțin relevante, luând în considerare actualitatea activității infracționale și urmările produse asupra ordinii publice, fluctuația de personal, declinarea unor cauze care anterior s-au aflat în lucru la alte unități de parchet pe o perioadă îndelungată, sau uneori alegerea momentelor operative pentru a nu periclita alte cauze aflate în lucru în aceeași perioadă, vizând personal din aceeași instituție sau chiar aceeași autori implicați în activități infracționale distincte, fără vreo legatură obiectivă între ele. Peste toate acestea se suprapun constant și regulat schimbările legislative, decizii ale Curții Constituționale și Înaltei Curți de Casație și Justiție, revirimente jurisprudențiale ale instanțelor de judecată, care luate în ansamblu fac ca de multe ori traseul anchetelor să fie readaptat sau reconfigurat, pentru a nu fi afectată finalitatea procedurii și tragerea la răspundere penală a persoanelor vinovate de comiterea unor infracțiuni.
Așadar, aș putea spune, la nivelul DNA – Serviciul Teritorial Bacău de cele mai multe ori aparenta prelungire în timp a anchetelor este absolut justificată, dar chiar și așa, considerăm că activitatea de cercetare penală în toate cauzele noastre se desfășoară și s-a desfășurat în mod constant cu celeritate, un termen situat în intervalul 6 luni 3 ani putând fi apreciat ca rezonabil mai ales în cauzele complexe.
Corupția sistemică: achiziții publice, administrație și sănătate, în centrul anchetelor
În ultimii ani au existat mai multe dosare care au vizat administrația publică din municipiul Bacău. Putem vorbi despre un risc mai ridicat de corupție în Primăria Bacău față de alte instituții publice?
Având în vedere stadiul proceselor penale în care se regăsesc acele cauze aflate pe masa judecătorilor precum și necesitatea asigurării prezumției de nevinovăție recunoscută de lege în favoarea persoanelor trimise în judecată aș înclina să mă abțin de la a face aprecieri legate de activitatea infracțională relevată. Totuși, având în vedere calitatea persoanelor trimise în judecată și funcțiile deținute de acestea în organigrama Primăriei Municipiului Bacău, nu consider că am putea concluziona ferm că există un grad mai ridicat de corupție în această instituție, față de alte instituții de pe același palier, sau de pe un palier superior din raza teritorială a județelor Bacău și Neamț.
În toate instituțiile există, într-o măsură mai mare sau mai mică, fenomenul de corupție. Descoperirea, cercetarea și sancționarea celor vinovați ține însă de sesizarea acestor aspecte către Direcția Națională Anticorupție. Raportat la activitatea serviciului teritorial Bacău, opinia publică trebuie informată asupra faptului că resursele noastre nu ne permit în orice moment să cunoaștem ce se întâmplă în orice instituție. Tocmai de aceea existența unor raportări este esențială, fiind un punct de plecare în anchetele inițiate. Și vă pot confirma că de cele mai multe ori, orice anchetă inițiată a suferit atât ramificări cât și multiplicări, acesta fiind motivul pentru care dvs. ați sesizat multitudinea de cauze finalizate prin trimiterea în judecată având ca obiect funcționari ai primăriei Municipiului Bacău. În aceste cauze, sursa noastră de inspirație a avut ca punct de plecare inclusiv articolele de presă, investigațiile jurnalistice întreprinse, sesizări anonime în mediul online, atunci când acestea au fost apreciate ca detaliate și conținând informații concrete.
Cum explicați faptul că, în dosarele care au vizat Primăria municipiului Bacău, nu a fost dispusă o soluție de trimitere în judecată și în ceea ce îl privește pe primarul municipiului?
În ceea ce privește lipsa unei dispoziții de trimitere în judecată a primarului Municipiului Bacău, știu că acest subiect a trezit interes de-a lungul timpului. În concret, trebuie să înțelegem cu toți, că noi stabilim pe bază de probe, și nu pe bază de supoziții, adevărul judiciar. Ce înseamnă aceasta în concret? Înseamnă că un magistrat, fie el procuror în efectuarea urmăririi penale, fie el judecător sesizat cu judecarea cauzei, nu poate face aprecieri legate de vinovăția unei persoane decât strict prin raportare la probele și mijloacele de probă aflate la dosarul cauzei. Tocmai de aceea, standardul probațiunii fiind unul ridicat, poate părea uneori că anumite persoane, bănuite rezonabil că ar fi putut participa la activitatea infracțională, să nu poată fi trimise în judecată, sau ulterior trase la răspundere penală. Așadar, revenind strict la întrebarea dvs., în dosarele instrumentate și înaintate instanțelor de judecată, nu au existat probe dincolo de orice îndoială rezonabilă că persoana în cauză a comis cu forma de vinovăție cerută de lege infracțiunile reținute în sarcina celorlalți inculpați. În esență, în ceea ce privește plățile efectuate efectiv de UAT Bacău, persoana în cauză nu a avut calitatea de ordonator de credite, această calitate fiind delegată administratorului public, iar în raport cu cererile de finanțare înaintate către ADR Nord-Est, semnarea cererii de decontare a unor cheltuieli efectuate sau a adreselor de înaintare nu echivalează cu întrunirea în propria persoană a formei de vinovăție a intenției directe sau indirecte. Știu că pot părea discuții tehnice dar noi, în calitate de procurori, ne desfășurăm activitatea cu rigurozitate și profesionalism, cu respectarea principiilor legalității și al prezumției de nevinovăție.
În multe dosare care vizează administrația publică locală apare întrebarea legată de motivația reală a acestor fapte. Ce forme ia, în practică, mita sau avantajul oferit funcționarilor, și cât de dificil este pentru procurori să urmărească „urmele banilor” și să dovedească aceste mecanisme? Se zvonește că se duc valize cu bani în Dubai, este posibil?
Motivația reală a comiterii faptelor anchetate de DNA Bacău, presupune de cele mai multe ori o dorință de îmbogățire, de a dobândi anumite avantaje de natura patrimonială. Acum trebuie făcută o distincție, în sensul că în ceea ce privește, spre exemplu, infracțiunile de luare de mită, trafic de influență, sau chiar în anumite cazuri la abuz în serviciu, produsul infracțional, cu alte cuvinte foloasele pecuniare sau materiale, sunt dobândite direct de persoana vinovată de comiterea faptei. Există însă situații când aceste foloase revin unui terț, caz în care oricum sunt dispuse măsuri asiguratorii în vederea confiscării speciale, astfel încât la final oricum banii nu rămân la efectiv acele terțe persoane. În practică mita ia diferite forme, de la sume de bani, servicii de natura patrimonială, locuri de muncă sau promovări în ierarhie, etc.
Totuși, este important de menționat că în dosarele instrumentate de DNA Bacău, și înaintate instanțelor de judecată în vederea tragerii la răspundere penală a persoanelor vinovate, pentru prejudiciile stabilite în cursul urmăririi penale au fost dispuse măsuri asiguratorii în vederea recuperării prejudiciului total neacoperit în cursul urmăririi penale, precum și a valorii produsului infracțional supus confiscării, până la concurența sumelor totale menționate, valoarea bunurilor indisponibilizate efectiv acoperind integral pagubele cauzate bugetului de stat. Așadar, procurorii structurii au reușit să ia urma banilor, să dovedească mecanismele financiare, să asigure posibilitatea efectivă ca statul în final să nu rămână păgubit. Aceasta deoarece considerăm că scopul final nu este doar sancționarea celor vinovați, ci deposedarea lor de folosul ilicit dobândit efectiv, acest deziderat având un important rol preventiv, diminuând dorința comiterii pe viitor a unor fapte asemănătoare, chiar și de alte persoane.
În ceea ce privește controversa cu valizele de bani transportate în Dubai, experiența profesională mi-a confirmat că metodele folosite de infractori sunt foarte ingenioase, și nu se rezumă la valize de bani. Mai nou, observăm că aceștia recurg la titlurile de valoare la purtător, criptoactive, paradisuri fiscale, metale prețioase, precum și orice alte bunuri a căror proveniență sau deținere este mai greu de urmărit. Totuși vă asigurăm că DNA deține instrumentele și resursele necesare pentru a identifica într-o foarte mare măsură metodele folosite pentru obținerea și păstrarea produsului infracțional, respectiv a bunurilor dobândite în mod ilegal.
Care este stadiul dosarului de la Consiliul Județean, în care au fost efectuate percheziții la începutul anului?
Prea multe informații la acest moment legat de acest dosar nu vă pot oferi, având în vedere stadiul în care această cauză se află, dar mai ales posibilitatea lezării activității de cercetare penală aflată în curs. Ce vă pot confirma este că această cauză reprezintă o prioritate pentru serviciul nostru, dat fiind obiectul acesteia, faptele care formează obiectul cercetărilor, ramificațiile speței, dar mai ales consecințele patrimoniale și juridice produse bugetului / patrimoniului județului Bacău. Este o cauză la care s-a muncit foarte mult, o speță extrem de interesantă, iar în momentul în care procedura ne va permite, în viitorul apropiat bineînțeles, vom reveni cu detalii concrete ce pot fi aduse la cunoștința opiniei publice, asigurând în egală măsură respectarea drepturilor procesuale ale persoanelor implicate în activitatea infracțională, care beneficiază de prezumția de nevinovăție. Prioritar pentru noi rămâne lămurirea cauzei sub toate aspectele și aflarea adevărului pe bază de probe, astfel cum procedăm de altfel în toate cauzele pe care le instrumentăm. Rolul nostru nu este să generăm spectacol mediatic, ci să contribuim, prin aplicarea legii, la protejarea corectitudinii în utilizarea banului public și la consolidarea încrederii în instituțiile statului.
Cât de vulnerabil considerați că este domeniul Sănătății în fața fenomenului de corupție și care sunt limitele concrete ale competenței DNA în astfel de cazuri?
Domeniul sănătății publice a reprezentat și va reprezenta pentru noi întotdeauna un domeniu de interes. DNA Bacău a instrumentat și dispus trimiterea în judecată în ultimii 2 ani cauze vizând acest domeniu. În concret, pot reaminti printre altele speța concursului fraudat de angajare organizat și desfășurat de S.A.J. Neamț, cauzele multiple vizând achizițiile de aparatură medicală și alte bunuri la Spitalul de Pneumoftiziologie Bacău, speța concursului fraudat de angajare la Spitalul Municipal Onești. În paralel, la acest moment vă pot confirma că avem în lucru și alte cauze interesante vizând acest domeniu prioritar pentru noi, iar pe parcurs ce cercetările vor evolua vă vom putea comunica date suplimentare. Ce este important de clarificat vizând corupția în domeniul sănătății este competenta DNA. Direcția Națională Anticorupție are competență doar în cauzele de corupție, unde valoarea mitei depășește 10.000 Euro, așadar DNA nu poate ancheta mica corupție comisă de cadrele medicale în orice condiții. În același sens, competența noastră se raportează în cauzele vizând infracțiuni asimilate celor de corupție, cum este varianta agravată a infracțiunii de abuz în serviciu, doar la faptele care au produs un prejudiciu mai mare de 200.000 Euro. Există însă situații în care DNA își poate exercita competența de cercetare a faptelor în domeniul sănătății dacă persoanele vizate au o calitate specială.
Cum lucrează DNA Bacău: sesizări, anchete complexe și lipsa de personal
În multe cazuri, dosarele DNA ajung în instanță după ani de anchetă. Ce schimbări legislative sau administrative ar putea accelera aceste investigații?
Anterior v-am explicat care sunt cauzele ce trebuiesc apreciate de la caz la caz, vis a vis de celeritatea cu care cauzele ajung în fața instanțelor de judecată după trecerea unei perioade mai mari de 1 an de la declanșarea anchetelor, motivele fiind obiective de cele mai multe ori. Totuși, nu putem generaliza, iar referirea dvs. la sintagma ,,după ani de anchetă” nu este justificată în ceea ce privește dosarele instrumentate de DNA Bacău în ultima perioadă. Prioritatea este minuțiozitatea și profesionalismul nostru în desfășurarea în mod complet a cercetărilor, și nu înaintarea în orice condiții a unor dosare incomplete, cu deficiențe evidente pe masa judecătorilor. Procurorii au obligația de a administra un probatoriu complet și solid, astfel încât cauzele să fie fundamentate juridic și să poată fi susținute în fața instanței. Această rigoare este esențială pentru asigurarea unei justiții corecte. Totuși, este important de menționat că au existat situații în care decizii ale CCR și ICCJ, despre care am mai făcut referire, au temporizat, să spunem așa, activitatea de anchetă, ceea ce a presupus readministrarea unor mijloace probatorii sau chiar imposibilitatea refacerii lor, înlăturarea de la dosar a unor mijloace de probă care de altfel la momentul administrării ele erau perfect legale, fiind invalidate cu efect retroactiv prin deciziile în cauză. Ca schimbări legislative, pentru a evita aceste schimbări bruște în activitatea de anchetă, m-aș putea gândi la acest moment, spre exemplu la asigurarea previzibilității jurisprudențiale, inclusiv pe cale legislativă, ceea ce ar presupune limitarea efectului retroactiv al deciziilor CCR sau ÎCCJ la cauzele în care acestea au fost adoptate și nu în mod general la orice cauză. Nu considerăm că este corect și previzibil ca un probatoriu administrat astăzi, în conformitate cu prevederile codului de procedură penală și cu jurisprudența cvasiunanimă a instanțelor de judecată, inclusiv cu opiniile de specialitate exprimate în doctrină, mâine să fie infirmat cu efect retroactiv ca urmare a unor inovații jurisprudențiale. Nu aș dori să intru în detalii, dar există nenumărate astfel de cazuri elocvente în acest sens și despre care colegii noștri, inclusiv prin intermediul organizațiilor profesionale sau a reprezentanților din cadrul Consiliului Superior al Magistrăturii, și-au exprimat public opiniile critice. Aceasta deoarece în opinia publică, consecințele unor astfel de situații au fost interpretate ca deficiențe ale activității de urmărire penală, ceea ce vă asigur că în marea majoritate a situațiilor nu este cazul.
Serviciul Teritorial DNA Bacău funcționează cu un număr relativ redus de procurori – 4 procurori de execuție și un procuror-șef. Cum influențează această structură volumul de muncă și ritmul anchetelor?
Schema noastră de personal la acest moment este într-adevăr una relativ redusă. Chiar dacă inițial activam cu 4 procurori de execuție și un procuror cu funcție de conducere, ulterior am obținut repartizarea unui post suplimentar de procuror de execuție, ocupat temporar la acest moment, și pe care sperăm să îl ocupăm definitiv în cursul anului curent. Este important de menționat, că și eu, în calitate de procuror șef al acestui serviciu teritorial am în instrumentare cauze penale, în aceeași măsură ca și colegii mei. Totuși activitate efectivă de urmărire penală desfășoară doar 4 procurori, incluzându-l pe procurorul șef, ceilalți doi procurori desfășurând exclusiv activitate judiciară, respectiv de reprezentare în fața instanțelor de judecată. Volumul de muncă este unul ridicat și în acest sector, având în vedere că trebuie să împărțim resursele umane pe două județe, de cele mai multe ori activitățile suprapunându-se fizic la Tribunalele Bacău și Neamț, respectiv Curtea de Apel Bacău, ceea ce face ca să fim în imposibilitate să acoperim sectorul chiar și cu cei doi procurori special desemnați în acest sens. Trebuie să înțelegeți că volumul de muncă nu se apreciază superficial, și anume strict raportat la numărul de cauze aflate în lucru, ci mai ales prin raportare la complexitatea acestor cauze, un număr mai redus de cauze cu o complexitate peste medie, fiind mai complicat de gestionat, mai ales atunci când multe cauze de acest tip au finalitate judiciară. De cele mai multe ori, reușim să gestionăm activitatea serviciului teritorial Bacău în mod eficient, existând însă și situații în care sunt prioritizate activitățile după criterii bine stabilite de-a lungul timpului de conducerea centrală a Direcției Naționale Anticorupție. Nu trebuie să pierdem însă din vedere și cealaltă latură în gestionarea resurselor umane, și anume corpul ofițerilor de poliție judiciară detașați în cadrul structurii noastre teritoriale, noi activând cu o schemă de 10 astfel de posturi, din care două sunt vacante la acest moment. Ofițerii de poliție judiciară, alături de procurori, reprezintă motorul structurii, activitatea lor fiind interdependentă, mai ales în contextul unui volum considerabil de cauze aflate în lucru de o complexitate peste medie.
Rezultatele serviciului teritorial Bacău sunt în opinia noastră rezultatul muncii unei echipe formate din procurori și ofițeri de poliție judiciară care colaborează în mod constant pentru documentarea cauzelor. Investigațiile în materia corupției presupun un efort colectiv, în care fiecare membru al echipei contribuie prin expertiza și experiența sa profesională. De multe ori, în spatele unei soluții se află luni sau chiar ani de muncă discretă, care nu este întotdeauna vizibilă în spațiul public.
Cum vedeți evoluția fenomenului de corupție în zona Bacău-Neamț în ultimii ani: vorbim de o creștere a cazurilor, de o mai bună detectare sau de schimbarea tipologiei faptelor investigate?
Referitor la evoluția fenomenului de corupție în circumscripția noastră, nu pot spune că vorbim neapărat de o creștere exponențială a cazurilor raportate sau înregistrate, ci mai degrabă de o schimbare de abordare. În concret, competența noastră vizează în esență marea corupție, astfel cum este expusă în opinia publică activitatea Direcției Naționale Anticorupție, dar această arie este reglementată expres de prevederile art. 13 din OUG 43/2002. Așadar, chiar legiuitorul a atribuit Direcția Națională Anticorupție competența sa materială și personală limitată în investigarea anumitor infracțiuni, toate aceste cauze putând fi considerate așadar cauze importante. Știu că opinia publică se raportează atunci când evaluează activitatea unei DNA la cazurile cu ecou mediatic, vizând mai ales persoane publice, care incită interes nu neapărat pentru faptele în concret presupus a fi comise, cât mai ales prin funcțiile deținute, gradul de expunere publică, rolul acestora în aparatul statal, trecutul lor profesional sau social, culoarea politică. Totuși, întrucât legiuitorul a atribuit Direcției Naționale Anticorupție o competență precisă și limitată, majoritatea cauzelor instrumentate se încadrează din punctul nostru de vedere în această categorie, chiar dacă autorii sunt sau nu mai expuși public. De altfel, astfel cum în mod corect procurorul șef DNA, dl. Cerbu Ioan Viorel, a expus problema, corupția sistemică este și trebuie să reprezinte o prioritate pentru noi. Această corupție sistemică, presupune în esență ca activitatea infracțională, chiar dacă nu implică persoane cu un grad ridicat de expunere publică, să fie mult mai gravă în ceea ce privește consecințele pentru sănătatea societății, pentru bugetul statului, pentru atingerea scopului unor instituții publice centrale sau locale, cu efecte directe asupra vieții cetățeanului de rând. Așadar, corupția sistemică este o formă de corupție în care practici ilegale sau imorale (precum mita, șantajul, frauda, favoritismul, abuzul de putere sau conflictele de interese) devin răspândite, recurente și implicit acceptate în cadrul unor instituții sau sectoare, fiind integrate în modul lor de funcționare. Aceasta nu depinde doar de acțiunile unor persoane cu funcții înalte, ci implică rețele de actori de diferite niveluri, care acționează direct sau indirect pentru a obține beneficii personale sau de grup. În acest tip de corupție: mecanismele formale (legi, reguli, proceduri) sunt ocolite, distorsionate sau aplicate selectiv; deciziile sunt influențate de interese private, nu de interesul public; comportamentele corupte devin normale sau necesare pentru a „funcționa” în sistem iar anumite domenii sau nișe sunt constant exploatate, mai ales acolo unde controlul este slab sau miza este mare. Efectul principal este subminarea funcționării corecte a instituțiilor, generând ineficiență, inechitate și pierderea încrederii publice, cu consecințe extinse asupra societății și dezvoltării economice. În multe astfel de situații situații, faptele de corupție sunt disimulate în proceduri administrative sau economice aparent legale, iar identificarea elementelor infracționale presupune o analiză atentă a documentelor și a relațiilor dintre persoanele implicate. Aceste investigații necesită rigoare profesională, perseverență și o bună înțelegere a mecanismelor administrative și economice.
Revenind la esența întrebării dvs., considerăm că astfel cum s-a întâmplat în ultimii doi ani, atenția noastră se va îndrepta spre zone mai puțin exploatate, fără neglijarea bineînțeles a cazurilor de corupție-tip, pe care oricum le gestionăm cu celeritate. În concret, ne vom canaliza atenția spre corupția sistemică în prestarea serviciilor publice, cum ar fi spre exemplu domeniul achizițiilor publice la nivelul oricărei instituții, mai ales achizițiile în proiectele de infrastructură, sănătate, educație, fraudele în ocuparea funcțiilor publice vacante, fraudele însemnate în gestionarea fondurilor UE, acolo unde Parchetul European nu își invocă propria competență, și nu în ultimul rând cazurile de mare evaziune fiscală, spălare de bani, infracțiunile împotriva mediului înconjurător. Și da, în final putem admite că într-o oarecare măsură, ne propunem o mai bună detectare și o schimbare a tipologiei faptelor investigate, dar mai ales a modalității de combatere a fenomenului înfracțional în domeniile vitale ale statului roman.
Prioritățile DNA Bacău în următorii ani și mesajul transmis cetățenilor
Recent Direcția Națională Anticorupție a trecut printr-o procedura de schimbare a conducerii la nivel central. Cum va fi influențată activitatea Serviciului Teritorial Bacău de aceste schimbări?
Atât eu, în calitate de procuror șef al Serviciului Teritorial Bacău, cât și marea majoritate a colegilor mei, deopotrivă procurori sau ofițeri de poliție judiciară, ne-am început activitatea odată cu proiectul dl. Marius Ionuț Voineag. Personal nu am luat în considerare o cariera în această structură până la acceptarea provocării adresate de dl. Voineag, la acea dată serviciul teritorial aflându-se, să spunem, într-un oarecare con de umbră. Ulterior fluctuației de personal din cursul anului 2023, beneficiind de sprijinul și motivația transmisă, cu implicarea noastră corespunzătoare rezultatele nu au întârziat să apară. Trebuie să luați în considerare cazurile instrumentate și finalizate în această perioadă, pe fondul schimbării cvasiunanime a resursei umane, ceea ce presupune în mod obișnuit o perioadă rezonabilă de acomodare, beneficiu pe care în mare nu ni l-am putut permite. Tocmai de aceea am mulțumit colegilor mei pe orice cale pentru asumarea, fără nicio ezitare, a obiectivelor asumate în comun cu conducerea Direcției, aceștia depunând toate eforturile necesare pentru a ne atinge scopurile. Implicarea dovedește în egală măsură excelenta pregătire profesională a colegilor cooptați în echipa noastră, o acomodare eficientă și rapidă la rigorile și exigențele impuse în cadrul DNA și nu în ultimul rând, dorința de a performa la acest nivel. Având în vedere tipologia cauzelor pe care le avem în instrumentare, sunt încrezător că vom reuși să ne autodepășim în mod constant, acesta fiind în esență și scopul nostru. Revenind la echipa de conducere, vă pot confirma că, atât domnul Voineag, cât și echipa dlui., au depus eforturi susținute, într-o perioadă complicată și instabilă, pentru a crea toate condițiile necesare unor rezultate bune, care din punctul nostru de vedere nu au întârziat să apară, cazurile instrumentate și soluționate de DNA la nivelul țării fiind amplu dezbătute în mass media. În aceeași perioadă am colaborat și beneficiat de îndrumarea directă a dl. Cerbu în cauzele instrumentate, experiența însemnată și flerul dumnealui, fiindu-ne de un real ajutor adesea. Am încredere că vom continua această misiune pe același traseu, bineînțeles cu abordarea și înfruntarea unor noi zone de infracționalitate, ne vom utiliza resursele limitate cu eficiență, vom inova și ne vom adapta astfel încât să cream o societate mai sigură, DNA fiind un partener social de nădejde, astfel cum a fost de altfel mesajul domnului procuror șef DNA Cerbu Ioan Viorel, cu ocazia interviurilor date în procedura de numire.
Ce mesaj transmiteți cetățenilor cu privire la activitatea DNA Bacău?
Mesajul nostru este unul simplu: activitatea Serviciului Teritorial Bacău este orientată spre aplicarea legii și protejarea interesului public. În spatele fiecărei soluții se află o muncă susținută a unei echipe dedicate, care își îndeplinește atribuțiile cu responsabilitate și profesionalism. Scopul acestei activități este consolidarea integrității în exercitarea funcțiilor publice și menținerea încrederii cetățenilor în instituțiile statului. Pentru aceste motive este important ca cetățenii să înțeleagă deschiderea noastră spre combaterea fermă a fenomenelor infracționale de competența DNA și să ni se adreseze, ori de câte ori există o suspiciune rezonabilă pentru comiterea unor astfel de infracțiuni.