Incepe procesul anului la Tribunalul Bacau : Agresorii lui Mironescu trimisi in judecata

* ei sunt acuzaţi de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, instigare şi tentativă la omor calificat * convorbirile telefonice interceptate indică faptul că Oana Vicol i-a comandat lui „Ţâţă” asasinarea lui Mironescu * când era zdrobit cu bâtele, Mironescu avea mobilul deschis, iar bătaia a fost ascultată, „în direct”, de ieşeanul Cristodorescu * ancheta în acest caz a costat peste un milion de lei

Cei opt care, în seara de 14 februarie au încercat să-l omoare în bătaie pe pietreanul Dumitru Ioan Mironescu (zis „Puiu”) au fost trimişi în judecată, recent, prin rechizitoriul întocmit de criminalistul Felix Bănilă, prim-procuror al parchetului de pe lângă Tribunalul Judeţean Bacău. Actul de sesizare a instanţei, care cuprinde aproximativ 40 de pagini, descrie, minuţios, felul în care s-a pus la cale asasinarea lui Mironescu, precum şi rolul pe care l-a avut fiecare persoană în agresiunea petrecută la graniţa dintre judeţele Neamţ şi Bacău. Din rechizitoriu reies detalii alte acţiunilor bătăuşilor, detalii care duc cu gândul la organizările asasinatelor de tip mafiot. De asemenea, convorbirile interceptate de anchetatori dezvăluie cine a comandat omorârea lui Mironescu, precum şi cum s-a încercat ascunderea urmelor faptei comise. Citiţi în cele ce urmează un material exploziv despre culisele cazului „Mironescu” şi aflaţi informaţii exclusive din rechizitoriul anchetatorilor băcăuani.

Măcelul care a durat patru minute

După cum aminteam, au fost trimise în judecată următoarele opt persoane, implicate în tentativa de asasinare a lui Mironescu: Adrian Marin Botez (zis „Ţâţă”) acuzat de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni şi instigare la tentativă de omor calificat; Constantin Manea (zis „Cătălin”), acuzat de asociere şi complicitate la tentativă de omor calificat; Bogdan Cătălin Rusu, Romeo Vlăduţ Sbranca Zîmbrean, Vasile Stoleru (zis „Bilă”), Valentin Păvălucă (zis „Bebe”) şi Cătălin Constantin Crăciun – toţi cinci învinuiţi de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni şi tentativă la omor calificat, precum şi Laurenţiu Claudiu Păvălucă – acuzat de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni şi distrugere. În rechizitoriu se aminteşte că pe 14 februarie seara, Mironescu se reîntorcea din Bucureşti, unde fusese pentru a-i fi prelevate probe ADN (el fiind cercetat în cazul asasinării lui Gheorghiţă Mararu), iar o parte din gaşca lui „Ţâţă” ştia că acesta urmează să ajungă spre Piatra-Neamţ. Mironescu conducea un Audi A6 (înmatriculat NT-73-MYR) şi era însoţit de prietena lui – Maria Alexanda. Pe la ora 19, el a oprit maşina la trecerea la nivel cu calea ferată de la ieşirea din municipiul Bacău (spre satul Lilieci, din comuna Hemeiuş), întrucât urma să treacă un tren. După ce semibarierele s-au ridicat, un BMW înmatriculat provizoriu în Neamţ a ieşit, brusc, din coloană, s-a încadrat pe contrasens şi, demarând cu viteză, s-a izbit frontal în maşina lui Mironescu. La două minute după impact, maşina victimei a fost atactă de mai multe persoane înarmate cu bâte şi răngi. „Una dintre aceste persoane s-a deplasat la geamul portierei stânga – faţă şi a încercat să o lovească pe partea vătămată cu bâta în cap, prin geamul pe care l-a spart. Alte persoane au lovit în parbriz şi s-au urcat pe capota maşinii, fapt pentru care, realizând  starea de pericol, partea vătămată s-a refugiat din maşină, prin portiera dreapta – faţă, însă a fost urmărită de către atacatori. După aproximativ 200 de metri, partea vătămată a fost ajunsă de către agresori, unul dintre aceştia (cel care spărsese geamul portierei) punând-o la pământ, aplicându-i o lovitură cu ranga în cap, după care acesta şi alţi patru agresori s-au năpustit asupra părţii vătămate, continuând să-i aplice numeroase şi intense lovituri, fiecare în parte, fie cu obiectele contondonte cu care erau înarmaţi, fie cu picioarele. Agresiunea efectivă s-a desfăşurat timp de câteva minute şi a încetat ca urmare a faptului că unul dintre participanţii la trafic (martorul cu identitatea protejată Vasile Anghel) a intervenit, l-a imobilizat pe conducătorul autoturismului BMW şi a apelat serviciul 112, în zonă făcându-se auzită apropierea de îndată a unui autoturism din dotarea poliţiei”, se arată în rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău. Atunci, cei cinci bătăuşi au plecat în fugă spre Buhuşi, pe drum fiind recuperaţi de mai multe maşini conduse de prieteni ai lor. Între timp, Mironescu zăcea, cu oasele frânte, pe câmpul din stânga şoselei, iar prietena lui, care rămăsese în maşină, urla după ajutor.

„Ţâţă” l-a vrut mort pe Mironescu pentru supremaţie în lumea interlopă şi ca să o răzbune pe Oana Vicol

Potrivit sursei citate, tentativa de omorâre a lui Mironescu a fost „organizată, coordonată şi realizată” la iniţiativa lui „Ţâţă”, fiind comisă efectiv de Rusu, Păvălucă, Crăciun, Zîmbrean şi Stoleru. Ei au acţionat în cooperare cu şoferul BMW-ului care s-a izbit în maşina lui Mironescu şi cu ajutorul lui Manea (zis „Cătălin”), precum şi a altor persoane, care „au desfăşurat activităţi specifice complicităţii – prin urmărirea victimei pe tot traseul, furnizarea informaţiilor în vederea localizării acesteia şi realizării agresiunii, precum şi retragerea în siguranţă a participanţilor”. Procurorul care s-a ocupat de caz a mai stabilit că „rolul fiecărui inculpat a fost decis, încă de la început, de către «Tâţă», care a iniţiat asocierea mai multor persoane în scopul suprimării vieţii părţii vătămate Mironescu Ioan Dumitru, animat fiind atât de dorinţa de a prinde şi deţine supremaţia lumii interlope nemţene, cât şi pentru a răzbuna presupusele activităţi infracţionale desfăşurate anterior de către partea vătămată împotriva inculpatei Vicol Oana, dar şi din interes material”.

Atacul mafiot pus la cale la Pensiunea „Ana” din Girov

În actul de sesizare a instanţei, anchetatorii au mai arătat că „Ţăţă” a acceptat să-l suprime pe Mironescu tentat fiind de o presupusă „recompensă” pusă de membrii familiei Mararu pe capul acestuia, a lui „Falău” (cel care l-a împuşcat mortal pe Gheorghiţă Mararu) şi pe capul ieşeanului Tiberiu Cristodorescu: „Inculpatul Marin Botez Adrian i-a cooptat şi pe ceilalţi inculpaţi, care au fost şi ei atraşi de recompense materiale primite, fie anterior, fie şi / sau urma să beneficieze de acestea (bani, imobile şi autoturisme pe care altfel nu şi le puteau permite), acest inculpat având şi avantajul conducerii unui grup infracţional ce acţiona mai mult în afara teritoriului României şi aflat în atenţia altor organe de urmărire penală”. Totodată, procurorul a mai stabilit că pregătirile pentru asasinarea lui Mironescu au fost începute pe 12 februarie, „prin achiziţionarea mijloacelor tehnice de comunicare şi întâlnirea inculpaţilor la pensiunea «Ana» din comuna Girov”. După comiterea faptei, telefoanele mobile folosite de bătăuşi au fost dezactivate, în Girov dar şi pe traseul de refugiere a participanţilor. Unul dintre mobile a fost, ulterior, găsit în comuna băcăuană Lespezi; acesta neavând, însă, şi cartela SIM.

Urmărirea de pe traseul Bucureşti – Buzău – Vrancea – Bacău

Ancheta de la Parchetul Bacău a mai demonstrat faptul că, în ziua de 14 februarie, Constantin Manea însoţit de un alt bărbat, care avea la el telefonul cu numărul 0758.566.956 l-au urmărit cu maşina pe Mironescu pe traseul Bucureşti – Buzău – Vrancea – Bacău. Totodată, dacă lui Manea i-a revenit sarcina de „filaj”, Laurenţiu Păvălucă a fost pus să blocheze maşina lui Mironescu în trafic (Păvălucă urmând să fie recuperat cu autovehiculul de către Manea), iar Rusu, Zîmbrean, Crăciun, Valentin Păvălucă şi Stoleru trebuia să-l omoare în bătaie pe Mironescu.”Situaţia expusă rezultă din faptul că posturile telefonice mobile cu numerele 0758.504.561, 0758.617.560, 0758.618.157, 0758.566.956 şi 0758.621.945 s-au deplasat, în data de 14.02.2011, în locaţiile din judeţele Bacău, Vrancea, Buzău, regrupându-se, în jurul orei 14, în judeţul Vrancea, trei dintre acestea fiind prezente în intervalul critic de comitere a faptei în zona căii ferate de la intrarea în localitatea Lilieci – fapta a fost comisă la ora 19.02. (…) După comiterea faptei, posturile telefonice mobile achiziţionate în mod expres au fost dezactivate. Din depoziţia martorului audiat sub identitatea de Vasluianu Romeo reiese cu certitudine faptul că cel puţin inculpaţii Rusu, Manea, Stoleru şi Zîmbrean s-au deplasat, în seara de 12.02.2011, după achiziţionarea celor şapte posturi de telefonie mobilă şi a celor şapte cartele SIM cu număr, în aceeaşi locaţie din comuna Girov (pensiunea «Ana»), după care, în data de 14.02.2011, la scurt timp după dezactivarea posturilor telefonice, erau prezenţi în aceeaşi locaţie. Acelaşi martor confirmă prezenţa ulterioară la pensiunea «Elena», din aceeaşi localitate, şi a inculpaţilor Crăciun şi Păvălucă Valentin, inculpaţii schimbându-şi locul de întâlnire după comiterea faptei”. Din depoziţia aceluiaşi martor reiese că aceiaşi inculpaţi nu au acţionat niciodată de unii singuri, ci doar la comanda inculpatului Marin Botez Adrian, care-i coordona pentru alte activităţi infracţionale, grupul fiind în atenţia altor autorităţi judiciare”, se arată în rechizitoriu.

Cristodorescu a auzit, la telefon, cum era tocat Mironescu

O altă surpriză care apare în rechizitoriu se referă la momentul în care Mironescu a fost luat la bătaie, moment surprins la telefon de ieşeanul Cristodorescu, cu care Mironescu vorbea la mobil înainte de a fi atacat: „Din interceptarea postului de telefonie mobilă folosit de către partea vătămată Mironescu Ioan Dumitru a rezultat, cu certitudine, faptul că în momentul comiterii efective a agresiunii, acesta era implicat într-o discuţie telefonică cu martorul Cristodorescu Tiberiu Francisc. Din această interceptare reiese, fără niciun fel de dubiu, faptul că, după tamponare, persoana vătămată a fost agresată cu bâte şi răngi de către alte persoane, cu siguranţă de către inculpaţii Rusu, a cărui timbru vocal este unul aparte şi care foloseşte, în mod uzual, apelativul de «zdreanţă» şi de către Păvălucă Valentin – zis «Bebe», al cărui pseudonim este reptat de către celălalt inculpat, la îndemnul de a fi mai activ în cadrul agresiunii”.

Clanul „Ţâţă” folosea doar telefoane Nokia, modele cu lanternă

Procurorii l-au mai audiat şi pe Ciprian Laurenţiu Bolocan (învinuit într-un alt dosar) care a declarat că gruparea lui „Ţâţă” folosea pentru comunicare, la acţiune, doar telefoane mobile marca Nokia, numai modelele cu lanternă şi cumpăra cartele SIM noi. Convorbirile erau purtate doar între telefoanele cumpărate, discuţiile durând cel mult un minut. Pe timpul comiterii faptelor, mobilele erau ţinute închise, după care erau lăsate la locul unde s-a petrecut fapta respectivă. La următoarea acţiune, erau cumpărate alte telefoane şi alte cartele SIM. De asemenea, s-a mai stabilit că telefoanele şi cartele SIM în cauză au fost cumpărate, în după-amiaza de 12 februarie, la ora 17.34, din incinta Arena City Center Bacău. Mobilele şi SIM-urile au fost achiziţionate de Zîmbrean şi Crăciun, cei doi fiind recunoscuţi de martorul cu identitatea protejată Răzvan Bibire.

Mironescu – căutat să fie ucis şi când era internat în spital

Tot din materialul de urmărire penală reiese că, după data de 14 februarie, „Ţâţă”, Păvălucă Valentin, Crăciun şi Manea „au început să caute locaţia în care se ascundea partea vătămată, pentru a avea posibilitatea de a-şi finaliza intenţia de a-l ucide pe Mironescu”. Totodată, Manea s-a dus personal, de mai multe ori, împreună cu câţiva „amici” în căutarea locului în care s-ar fi aflat Mironescu. Acesta se afla, însă, în municipiul Iaşi, la o clinică privată. Doar că, aşa cum se arată în rechizitoriu, „printr-o manevră mijlocită”, „Ţâţă” l-a determinat pe Mironescu să plece în Bucureşti. Acesta şi-a găsit acolo o altă ascunzătoare, însă Manea era pe urmele sale. Nu l-a depistat doar pentru că a fost luat la întrebări de un echipaj de poliţie căruia i s-a părut suspect.

Sechestru pe bunurile atacatorilor şi 19 suspecţi scoşi de sub urmărire penală

Pentru a recupera prejudiciul, anchetatorii au pus sechestru pe bunurile agresorilor, dat fiind şi faptul că Mironescu cere daune imense de la aceştia. La audieri, niciunul dintre învinuiţi nu a recunoscut comiterea faptelor (iar Crăciun şi „Ţâţă” nici n-au primit materialul de urmărire penală, întrucât sunt daţi dispăruţi). În altă ordine de idei, procurorii extinseseră cercetările şi faţă de alte 19 persoane, însă, „probatoriul administrat a relevat neparticiparea unora dintre acestea la activitatea infracţională, motive pentru care se va dispune scoaterea de sub urmărire penală a următoarelor persoane: Enache Ioan Mădălin, Ştirbu Ioan, Acozmei Costel, Vicol Ioan, Sandu Vasile Viorel, Dumitru Gheorghe Octavian, Balaşă Teofil, Humă Iustinian, Petrache Tudor Răzvan, Petrache Ion Ciprian, Asavinei Claudiu Gabriel, Anton Florin Nicolae, Miron Ioan, Stoian Marius Andrei, Catană Tofan Vasile, Beca Daniel Claudiu, Bolocan Laurenţiu Ciprian, Stîncuţă Mihai Andrei şi Turcanu Costin Vasile Cristian. De la domiciliile acestor învinuiţi au fost ridicate o serie de bunuri şi valori, însă pe parcursul desfăşurării urmăririi penale ele au fost restituite”.

O anchetă de peste 1.000.000 de lei

Ancheta procurorului Felix Bănilă, care a dus în cele din urmă la identificarea celor care au vrut să-l ucidă pe Mironescu, a însemnat costuri judiciare foarte mari. Numai cheltuielile de urmărire penală s-au ciflrat la 1.000.000 de lei, bani pentru examinări medico-legale, suporturi DVD, hârtie, tuş, imprimantă, CD-uri şi multitudinea actelor procedurale administrate, care au necesitat cheltuieli judiciare însemnate (numeroase deplasări pe ruta Bacău – Piatra-Neamţ, organizarea şi desfăşurarea concomitentă a 27 de percheziţii, numeroase percheziţii informatice) şi, nu în ultimul rând, „numărul mare al posturilor telefonice interceptate şi perioadele lungi de timp de interceptare, supraveghere operativă şi filaj, desfăşurate atât pe raza judeţului Bacău, cât şi pe raza judeţului Neamţ, dar şi a altor localităţi din ţară”.

Sursa : Realitatea Media