EXCLUSIV. Înregistrări din dosarul șpăgii de la Compania de Apă Bacău: „Îi vrea în euro! Leii… le cade greu la stomac!”

Cazul de trafic de influență la vârful Companiei Regionale de Apă Bacău (CRAB), investigat de procurorii DNA de câteva luni, ar putea avea implicații mult mai adânci decât se bănuia inițial. Dosarul se învârte în jurul unui contract de 4 milioane euro, adjudecat în urma unei licitații de asocierea de firme ERG Termrom (Galați) – Conextrust – AMICI (Bacău). Șefii ERG Termrom, Mihai Bociar și Viorel Ferendino, au fost reținuți la mijlocul lui ianuarie 2014 fiind acuzați de oamenii legii că au pretins, în mai multe rânduri, sume de bani de la patronul Conextrust – AMICI, în vederea cumpărării de influență la CNSC, Curtea de Apel Bacău și CRAB. Parte din datele existente în dosar, precum și derularea faptelor, par să confirme că Bociar și Ferendino sunt doar simpli pioni, peștele cel mare „adulmecat” de procurorii anticorupție aflându-se, în realitate, la timona CRAB.

Afaceriștii gălățeni (Bociar & Ferendino) au fost „pescuiți” de procurorii DNA în timp ce puneau mână de la mână, împreună cu patronul firmelor Conextrust și AMICI, să onoreze o pretinsă solicitare din partea președintelui director general al CRAB, Răzvan Găină. Conform datelor existente în dosar, acesta ar fi cerut consorțiului ERG Termrom – Conextrust – AMICI „7 la sută” din valoarea unui contract scos la licitație de furnizorul de utilități al județului Bacău. Contractul avea ca obiectiv „reabilitarea  stației de tratare a apelor Cărăboaia”, fiind adjudecat – la sfârșitul lui martie 2013 – de asocierea de firme sus-menționată, în schimbul a aproximativ 16,9 milioane lei (4 milioane euro).

Ancheta procurorilor DNA Bacău a demarat în urma unui denunț, formulat de afaceristul Viorel Rusu (foto, Conextrust – AMICI) în decembrie anul trecut, pe fondul necesității de a onora cererea de 7 la sută avansată de „decidenții” de la vârful CRAB. În cadrul unei discuții consumate între Rusu și Bociar, pe 13 decembrie 2013, acesta din urmă calculează cât reprezintă procentul de 7 la sută din întregul contract (263.000 euro), precum și destinația banilor: managerul CRAB. Tot atunci, Bociar și Rusu convin să achite „parandărătul” pe principiul „jumi-juma”.

RUSU VIOREL : Vrea toţi acuma, nu?

BOCIAR MIHAI DANIEL : Ce anume?

RUSU VIOREL : Vrea … Îi vrea acuma pe toţi?

BOCIAR MIHAI DANIEL : Nu. Şaptezeci îi dăm. Îi dai mata şaptezeci, îi dau şi eu şaptezeci şi-i ajunge. Dă-i în puii mei! Că … restu’ i-am spus că-i dau …

RUSU VIOREL : Ce şaptezeci? De mii de euro?

BOCIAR MIHAI DANIEL : De euro. Da. Şi restu’…

RUSU VIOREL : Acuma?

BOCIAR MIHAI DANIEL : Da! O sută patruzeci de mii vrea.

BOCIAR MIHAI DANIEL : Şi restu’ îi dăm la prima încasare. Dă-l în…! Că nu …

BOCIAR MIHAI DANIEL : Iar …ăă… restu’, îi dăm când încasăm prima dată.  Dă-i în…! Înţelegi? Nu poa’ să mă …

RUSU VIOREL : Băi, nebune! Eu, dacă ştiam de treaba asta, să mor dacă…

BOCIAR MIHAI DANIEL : Da-mi bag picioarele, că nu mă băgam nici eu. Că prima data a zis … Prima data, mi-a zis că vrea la fiecare încasare. Şi i-am zis: Da mă! La fiecare încasare … şapte la sută…

RUSU VIOREL : Da’ nici n-o fost vorba de-atâta.

BOCIAR MIHAI DANIEL : Cu ce?

RUSU VIOREL : De la-nceput.

BOCIAR MIHAI DANIEL : Nu. Şapte la sută a fost. Din toată valoarea, şapte la sută.

RUSU VIOREL : Mi-ai zis pe urmă c-o … modificat ei …

BOCIAR MIHAI DANIEL : Da! Cinci au zis prima dată şi după aia au spus şapte.

În cadrul aceleiași discuții, Bociar își manifestă stupefacția cu privire la modul degajat în care „decidenții” de la timona CRAB i-ar fi solicitat „ploconul”, afaceristul gălățean anunțându-l pe asociatul Rusu că dacă suma cerută nu va fi onorată, contractul privind reabilitarea stației de tratare a apelor Cărăboaia, adjudecat de asocierea ERG Termrom – Conextrust – AMICI, va fi reziliat.

BOCIAR MIHAI DANIEL : Măi … Da’…  cul … culmea este că vorbesc liber, să ştii … Adică, n-au nici o chestie. Eu n-aveam curaj … n-aveam tupeul să dau …  să-i dau un telefon să spun: Băi! Eu reziliez contractu’. Şi a ridicat telefonu’ şi …Dacă sunteţi în le … regulă, scrieţi, n-au nici un fel de problemă.

RUSU VIOREL : Şi oare dacă nu-i dăm, reziliază?

BOCIAR MIHAI DANIEL : Da. Nu … Deci, aicea nu mă … Că-i ştiu cine sunt, pe cine au în spate. Deci, nici nu-şi pun problema. Deci, n-au probleme de astea. Nu … da’ ne batem cuie în bocanci. Eu am spus că aicea, la BACĂU nu mai lucrez.

RUSU VIOREL : Da! Da’ discutam şi-am zis că-i dăm cinzeci amândoi, acuma şi cinzeci pe urmă.

BOCIAR MIHAI DANIEL : Şaptezeci au vrut. Şi-acuma, mi-a zis: Băi! Şaptezeci că altfel reziliem!

RUSU VIOREL : De fiecare?

BOCIAR MIHAI DANIEL : Da.

RUSU VIOREL : O sută patru zeci.

BOCIAR MIHAI DANIEL : O sută patru zeci. Da. Ei vroiau din septembrie şi eu tot i-am amânat. I-am amânat … I-am amânat … Şi au zis: Bă! … Marcă!

Conform înregistrărilor existente în dosar și evidențiate de Tribunalul Bacău în contextul motivării deciziei de reținere, pentru 29 de zile, a tandemului Bociar – Ferendino, achitarea primei tranșe din „parandărăt” ar fi produs un moment penibil: „decidenții” din CRAB au pretins banii în euro, în timp ce oficialii ERG Termrom au adus…lei! Ulterior, a susținut Mihai Bociar, oficialii firmei gălățene au fost trimiși la…schimbat lei în valută!

BOCIAR MIHAI DANIEL : Da’ n-am cum să … Păi … ce …? Ei, deja m-au frecat, că data trecută m-au trimis să schimb în euro. Că pe … N-au vrut lei, că … după aia …

RUSU VIOREL : Băi! Dă-o dracu’ …!

BOCIAR MIHAI DANIEL : Pe cuvântu’ meu de onoare!

RUSU VIOREL : Da’ Doamne, iartă-mă!

BOCIAR MIHAI DANIEL : Pe cuvântu’ meu de onoare!

RUSU VIOREL : Ia uite, băi!

BOCIAR MIHAI DANIEL : Deci, data trecută m-am du … i-am dat şi mi i-a dat înapoi şi mi-a zis: Dom’le! Da’ nu-s euro. Păi … şi care-i problema? Îs lei! Dă-vă dracu de-aici!

RUSU VIOREL : Doamne, iartă-mă!

BOCIAR MIHAI DANIEL : M-am dus … M-am dus la case de schimb să schimb. Unde dracu era să mă duc cu cutia aia de bani după mine?

RUSU VIOREL : Şi-i vrea …îi vrea în euro şi pe ăştia?

BOCIAR MIHAI DANIEL : Da.

RUSU VIOREL : Doamne fereşte … !

BOCIAR MIHAI DANIEL : Că leii le … le cade greu la stomac. Şi m-am dus şi i-am schimbat în euro. Nu … Dar eu v-am spus … Eu … ţi-am spus matale. Eu, ca la BACĂU, n-am văzut nicăieri … chestii din astea.

La 16 decembrie 2013, după trei zile de la discuția anterioară, Bociar & Ferendino se revăd cu Rusu, în cadrul întâlnirii gălățenii transmițându-i acestuia că oficialii CRAB au înăsprit condițiile „parandărătului” întrucât avansul a fost întârziat la plată, în mod nepermis, de consorțiul desemnat câștigător. Totodată, inculpații îl anunță pe Rusu că banii trebuie „achitați” până la 20 decembrie cel târziu.

„În legătură cu destinaţia sumei de bani, cei doi inculpaţi îi spun martorului că, de fapt, directorul C.R.A.B., Găină Răzvan, ar fi doar «persoana din faţă», în spatele căruia se afla primarul municipiului Bacău, Stavarache Romeo (C.L.Bacău este acţionar majoritar al C.R.A.B.). Inculpatul Bociar Mihai Daniel îi explică martorului Rusu Viorel că pretenţiile au fost majorate de la 5% la 7 % întrucât prima tranşă de 50.000 euro nu a fost dată la termenul stabilit iniţial”, se arată în motivarea Tribunalului Bacău.

RUSU VIOREL : N-ai de unde să … Eu cred că asta vine şi de la Stavarache, că îl presează să-şi ia …

BOCIAR MIHAI DANIEL : Probabil că da.

RUSU VIOREL : Să adune acasă toţi banii.

BOCIAR MIHAI DANIEL : Eu m-am dus şi le-am spus şi mi-au zis: Băi …! Ştii … până …ăă… până joi.

RUSU VIOREL : Până joi acuma?

BOCIAR MIHAI DANIEL : Da.

RUSU VIOREL : Doamne, iartă-mă!

BOCIAR MIHAI DANIEL : Păi … Mata crezi că bat drumu’ degeaba pe-aicea? Dă-i în (…) mamii lor!

BOCIAR MIHAI DANIEL : Eu mă … eu îţi spun la modu’ cinstit. Eu, când  m-am înţeles prima dată cu ei, a fost la … încasare şi am spus că era corect.

RUSU VIOREL : De ce nu respectă?

BOCIAR MIHAI DANIEL : După care, n-au mai … Au zis: Nu. Că ne-aţi întârziat cu … avansu’, cu ăia cinzeci de mii. Şi vrem înainte. Ei băteau câmpii.  C-au vrut din septembrie, de când începe şcoala şi i-am zis: Bă! N-am de unde, dă-te-n pisoii mei, de aici! Că n-am. Că ştii că … a fost un an idiot ăsta. N-a fost un an … lejer de…

Bociar și Ferendino au fost reținuți de oamenii legii după exact o lună, pe 16 ianuarie 2014, ofițerii anticorupție „interceptându-i” la ieșirea din sediul Conextrust SA. Mihai Bociar avea asupra sa o importantă sumă de bani oferită de Rusu (88.000 lei și 575 euro), parte a înțelegerii privind susținerea, în comun, a costurilor cu „parandărătul” solicitat de „decidenții” CRAB. Banii se aflau într-un plic, disimulat într-un biblioraft pe care Bociar l-a abandonat, în disperare de cauză, în sediul Conextrust la vederea polițiștilor. Tribunalul Bacău a admis cererea procurorilor DNA de reținere pe 29 de zile a tandemului Bociar & Ferendino, iar Curtea de Apel, la 22 ianuarie 2014, a respins recursurile declarate de inculpați.

Proiectul POS Mediu: un tort de 118 milioane euro

CRAB este beneficiarul proiectului privind „Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Bacău”, în valoare totală de 117,95 milioane euro, finanţat din Fonduri Structurale şi de Coeziune prin Programul Operaţional Sectorial (POS) Mediu. Din suma de 117,95 milioane euro, asistența asigurată de Uniunea Europeană este de 91,39 milioane euro, din bugetul de stat (Guvern) se asigură sumă de 13,98 milioane euro, din bugetul local se asigură suma de 2,15 milioane euro, în timp ce contribuţia companiei este de 10,43 milioane euro. Contractul de finanţare a fost semnat la data de 23.08.201, iar proiectul trebuie finalizat până la data de 31.12.2013.

Licitația având ca obiect modernizarea stației de tratare a apelor Cărăboaia face parte din amplul proiect POS Mediu derulat de CRAB. Contractul a fost estimat inițial la 17,4 milioane lei, fiind adjudecat de asocierea ERG Termrom – Conextrust – AMICI cu o ofertă de 16,91 milioane lei. Rezultatul licitației a fost contestat la CNSC și Curtea de Apel Bacău de compania de construcții Coral (Tulcea), însă instanțele au respins contestațiile depuse, dând câștig de cauză – în cele din urmă – consorțiului condus de ERG Termrom.

„Cumătrie” politică

Conform datelor din dosar, municipalitatea Bacău este acționarul majoritar al Companiei de Apă (51,35 la sută din acțiuni), al doilea mare proprietar fiind județul Bacău (45,83 la sută din acțiuni). Șefii celor două instituții majore din administrația băcăuană – Romeo Stavarache (primarul mun. Bacău), respectiv Dragoș Benea (președinte Consiliul Județean) – sunt și „nașii” CRAB, furnizorul de utilități luând naștere în urma fuziunii dintre fosta RAGC (regie comunală) și Apa Serv (operatorul de utilități al județului Bacău).

În ultimii ani, presa locală a reliefat în repetate rânduri starea de „cumătrism” generalizat în care se află structurile de conducere aparținând CRAB. La conducerea operatorului de utilități se află, încă de la înființarea companiei, Răzvan Găină (încercuit cu roșu), un apropiat al cercului de interese țesut în jurul șefului CJ, Dragoș Benea, dar și al lui Constantin Apostol, cumătrul primarului Romeo Stavarache și membru de seamă în Consiliul de Administrație (CA) al Companiei Regionale de Apă. Apostol este, de altfel, și cel mai fidel susținător al lui Găină la conducerea CRAB.

De o bună bucată de timp, pe fondul mai multor demisii, Consiliul de Administrație al societății funcționează cu un număr mult diminuat de membri, deciziile cele mai importante fiind luate într-un cerc restrâns, fără ca aleșii locali sau județeni să cunoască, în amănunt, situația în care se află CRAB, precum și derularea proiectului POS Mediu în valoare de aproape 118 milioane euro. Asta, în condițiile în care aceeași aleși locali & județeni au aprobat, în ultimii ani, contractarea de credite bancare substanțiale în vederea susținerii, de către CRAB, a confinanțării presupuse de implementarea proiectului POS Mediu.

Acesta înaintează extrem de lent, iar lucrările deja începute înregistrează mai multe probleme de ordin tehnic. Există voci la nivelul operatorului de utilități care acreditează ideea că proiectul nu va putea fi dus la bun sfârșit întrucât volumul de licitații/lucrări rămas de realizat este prea mare în raport de timpul avut la dispoziție până la finalizarea proiectului.

ERG Termrom SA este una dintre cele mai importante societăți de construcții și proiectare din Galați. Datele economice atestă că firma a înregistrat, în 2009, o cifră de afaceri de peste 60 milioane lei (aproximativ 15 milioane euro), iar în 2012 o cifră de afaceri de peste 50 milioane lei. Societatea a fost înființată acum 15 ani (1999) și este deținută, în proporție de peste 99 la sută, de Mihai Bociar. Restul acțiunilor este împărțit între mai mulți asociați nesemnificativi sub raportul pachetelor deținute în societate. ERG Termrom a construit mai multe sisteme de apă și canalizare în diverse comune din județul Galați, având în portofoliu lucrări importante la Șantierul Naval Damern (Galați), ArcelorMittal, Spitalul SRI din capitală, dar și Spitalul Sf. Ioan (București). Aceeași firmă s-a ocupat de reabilitarea instalațiilor electrice de la Palatul Cotroceni, precum și de reabilitarea Institutului Politehnic București.

Conextrust SA este poate cea mai importantă firmă de construcții din județul Bacău, având în portofoliu lucrări de anvergură în domeniul construcțiilor civile. Conextrust a modernizat Maternitatea de la Spitalul Județean de Urgență Bacău, podul de la Mărgineni (inaugurat la 1 decembrie 2013) sau noul cimitir al municipiului Bacău (Sărata 2). Aceeași firmă s-a ocupat de construirea sediului Agenției Regionale de Protecție a Mediului, precum și a noului sediu al Direcției Silvice Romsilva, situat în Parcul Dendrologic de la Hemeiuș. Firma este deținută de Rustrans SRL și administrată de Viorel Rusu, patronul Rustrans. În 2012, Conextrust a înregistrat o cifră de afaceri de peste 78 milioane lei, puțin mai mică decât în 2011 când firma a înregistrat o cifră de afaceri de peste 82 milioane lei (în jurul a 20 milioane euro). Conextrust s-a ocupat și de modernizarea Școlii din Ardeoani, în cadrul unui contract pe care primăria din localitate nu l-a mai putut susține financiar, fapt ce a condus la recenta intrare în insolvență a comunei.