Europarlamentarul Dragoş Benea, desemnat de PSD să coordoneze reforma administrativă a României. Termenul asumat: martie 2027

Adaugă-ne ca sursă în Google Urmărește-ne pe Google News

Europarlamentarul băcăuan Dragoș Benea a fost desemnat de conducerea națională a PSD să coordoneze implementarea reformei administrativ-teritoriale, una dintre cele mai importante schimbări pregătite la nivelul administrației publice din România. Cu experiența acumulată în Parlamentul European, unde conduce Comisia pentru Dezvoltare Regională (REGI), Benea susține necesitatea unei reorganizări profunde, care să răspundă realităților demografice și economice actuale. Acesta consideră că reforma trebuie să depășească simpla comasare a comunelor cu mai puțin de 1.500 de locuitori și să urmărească eficientizarea administrației și o mai bună utilizare a fondurilor europene.

Într-o declarație publică, Dragoș Benea prezintă argumentele care stau la baza acestei reforme și atrage atenția că România nu mai poate amâna decizii discutate de peste două decenii. Europarlamentarul pune accent pe adaptarea administrației la noile priorități europene, pe investiții care să deservească mai mulți cetățeni și pe necesitatea unor decizii asumate la nivel politic. Benea consideră că termenul din martie 2027, anunțat pentru angajarea răspunderii Guvernului asupra reformei, este realizabil și pledează pentru o abordare pragmatică, în acord cu schimbările economice și geopolitice din Europa.

Declaratie integrala Dragos Benea:

Biroul Permanent Național al Partidului Social Democrat m-a desemnat drept coordonator al implementării reformei privind reorganizarea administrativ-teritorială şi comasarea comunelor mici, de până la 1500 de locuitori. E o reformă despre care se vorbeşte recurent în spațiul public de la noi, de cel puțin 20 de ani, dar în raport de care clasa politică în ansamblu are – s-o recunoaştem – restanțe semnificative. Exemplul cel mai la îndemână e chiar al fostului guvern, care a vorbit foarte multe despre reforma administrativă şi restructurarea companiilor de stat, dar de făcut n-a făcut mai nimic (asta ca să folosesc o formulare decentă).

Presiunile socio-economice şi demografice tot mai accentuate ne forțează să ne adaptăm noii realități. Iar noua realitate, care nu e tocmai nouă (!), arată că aproximativ 430 de localități din România au sub 1500 de locuitori şi o multitudine de alte comune, în jur de 2400, numără sub 5000 de locuitori. Dintre oraşe, 119 din 216 nu mai ating pragul legal de 10.000 de locuitori (practic, 55% din oraşe). Sunt cifre publice, binecunoscute, ce descriu o stare de fapt care – din punctul meu de vedere – trebuie să ne facă să îndrăznim mai mult în privința reorganizării administrativ-teritoriale, dincolo de orizontul imediat al comasării comunelor cu până la 1500 de locuitori.

Experiența acumulată la Bruxelles, unde conduc comisia #REGI, precum şi discuțiile privind locul coeziunii în viitorul cadru bugetar multianual 2028 – 2034 îmi arată că Uniunea Europeană a schimbat deja foaia, accentul urmând să cadă pe priorități ca industria de apărare, reziliența infrastructurilor critice (apă, energie, comunicații etc) şi inovare (cu un puternic accent pe inovarea în relație cu domeniul militar). Asta reclamă din partea noastră o regândire a modului în care funcționăm administrativ: e foarte, foarte puțin probabil ca localitățile mici să mai fie eligibile la finanțări europene ca până de curând; banii pentru reducerea decalajelor de dezvoltare sunt tot mai puțini, iar obiectivul consolidării rezilienței regiunilor, inclusiv a celor de pe granița de est a Uniunii, presupune ca investițiile finanțate din fonduri europene să aibă o adresabilitate largă, adică să deservească un număr cât mai mare de beneficiari.

Iarăşi, nu sunt lucruri neapărat noi, dar asumarea lor a fost pusă-n aşteptare nepermis de mult: prezentul ne presează să acționăm într-o manieră pragmatică şi decisivă, conştientizând că nu ne permitem să pierdem şi acest ultim tren. Lucrurile se schimbă cu repeziciune, inclusiv în jurul nostru, şi cred că dacă ne pretindem oameni politici responsabili trebuie să fim receptivi la semnalul dat de aceste evoluții.

Cred că termenul anunțat de preşedintele Sorin Grindeanu, respectiv martie 2027, pentru angajarea răspunderii pe reforma administrativă este unul tangibil, mai ales că la vârful Ministerului Dezvoltării, odată cu instalarea noului ministru, Alex Stoica, subiectul reorganizării a fost repus, cu seriozitate, pe agendă.

Dincolo de judecățile mai mult sau mai puțin politicianiste care pot contamina sau parazita dezbaterea publică pe tema reorganizării, sunt convins că responsabilitatea va fi cuvântul de ordine care va guverna demersul menționat, pentru că – hotărât lucru – nu mai putem merge înainte în formatul administrativ epuizat de conținut în care încă mai funcționăm ca țară.