In cadrul sesiunii plenare din această săptămână, Parlamentul European a aprobat acordul privind Regulamentul de implementare a Mecanismului de redresare și reziliență pe tot cuprinsul Uniunii. România are la dispoziție o alocare de 30 miliarde euro: 13 mld. euro sunt granturi (fonduri nerambursabile), restul de 17 mld. fiind credite destinate punerii în aplicare a planului de redresare și reziliență.
Europarlamentarul Dragos Benea spune ca actuala guvernare trebuie sa aloce o parte din bani pentru Autostrada Moldovei Bacau – Brasov, care se afla momentan in faza de proiectare iar in anul 2022 va fi gata pentru inceperea executiei :
„‘Regulamentul statuează că redresarea și reziliența trebuie construite în jurul a 6 priorități, cele mai importante fiind – în opinia mea – „CLIMA ȘI BIODIVERSITATEA”, respectiv „DIGITALIZAREA”. Cu alte cuvinte, în jur de 60% din disponibilul financiar asigurat prin PNRR trebuie dirijat către investiții și măsuri care să aibă în considerare tranziția verde justă & transformarea digitală, restul de 40% urmând să finanțeze coeziunea teritorial-economică și reziliența instituțională a României. Articolul 15 din Regulament descrie cum trebuie să arate PNRR (nu fumigena electorală lansată de guvernul Orban și respinsă în decembrie de Comisie), cifrele cele mai relevante fiind termenul de 7 ani prevăzut pentru realizarea investițiilor, respectiv de 4 ani pentru cel vizând implementarea de reforme.
În cursul lui 2021, Comisia Europeană urmărește să acorde o prefinanțare de 20% din cuantumul fondurilor nerambursabile prevăzute în planuri. Astfel, în cazul României, cei 20% echivalează cu aprox. 2,5 miliarde euro, prefinanțare pentru care Bucureștiul trebuie să prevadă în PNRR proiecte prin care banii să poată fi concret absorbiți (în anul curent). Mă întreb, în acest context, ce capacitate administrativă poate avea o guvernare (PNL-USR/PLUS) pe care primăvara o surprinde cu bugetul național neaprobat și nediscutat, trecut prin cosmetizări succesive astfel încât „mortul” să arate oarecum a viu!? Cum va fi atrasă prefinanțarea de 2,5 mld. euro, în condițiile în care nu avem nici buget național aprobat, ca să nu mai vorbim despre „proiecte mature” finanțabile prin PNRR?
Atrag atenția asupra unui aspect pe care cei din actuala guvernare, dar mai ales titularii USR de la Fonduri europene și Transporturi, sunt obligați să-l aibă în vedere – în Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, privind „Strategia anuală pentru 2021 privind creșterea durabilă” (din 17 septembrie 2020), se precizează clar că:„Procesul de redresare și de tranziție trebuie, pe de o parte, să fie echitabil pentru toți europenii, astfel încât să se evite adâncirea inegalităților și să se garanteze sprijinul tuturor segmentelor societății și, pe de altă parte, să contribuie la coeziunea socială, economică și teritorială”.
Prin urmare, coeziunea socială și teritorială este un obiectiv esențial pentru Comisie, lucru de altfel reținut și în OUG 155/2020, prin care Guvernul României a stabilit că proiectele de investiții publice finanțate prin PNRR trebuie „să aibă un impact semnificativ pentru dezvoltarea economică (…) la nivelul regiunilor de dezvoltare ale României”.
Pe cale de consecință, actuala guvernare e condamnată să dea o soluție de finanțare, în cadrul PNRR, pentru conectarea Moldovei cu Transilvania prin autostradă, având în considerare că proiectarea A13 Bacău – Onești – Brașov va fi încheiată în noiembrie 2022, iar această investiție în infrastructură este capitală ptr. dezvoltarea regiunii Nord-Est și asigurarea coeziunii teritoriale a României. Deocamdată, Moldova nu are parte decât de improvizații, lansate cu lejeritate în spațiul public de un ministru – Cătălin Drulă/Transporturi – care fuge de responsabilitatea asumării unor termene concrete. Însă actualul guvern trebuie să țină cont că efectele socio-economice ale pandemiei vor depăși, ca întindere în timp, perioada de programare prevăzută în Mecanismul european de redresare și reziliență, investițiile urmând să fie realizate în 7 ani (cu termen final 2026 pentru efectuarea ultimelor plăți).
Timp ar fi pentru a construi. Lipsesc, însă, voința politică și priceperea: un stat care se pretinde rezilient nu poate fi vândut la bucată de guvernanții care vremelnic îl administrează.Așa cum Cîțu și ai lui se pregătesc să o facă.P.S. – Îi anunț pe scepticii mai mult sau mai puțin informați că pandemia nu s-a încheiat și că instrumente de finanțare europeană, așa cum este Mecanismul de redresare și reziliență, au beneficiat (și în trecut) de extensii de timp, tocmai pentru a se asigura implementarea tuturor proiectelor finanțate. Tocmai de aceea, trenul finanțării prin PNRR nu trebuie ratat de autostrada A13, mai ales că celelalte programe de finanțare, în primul rând Programul Operațional Transport, beneficiază de alocări vizibil insuficiente.” a precizat Benea
