Deputatul PSD de Bacău, Lucian-Gabriel Bogdănel, critică dur declarațiile ministrului Educației, care susține că sistemul de învățământ contribuie la deficitul bugetar. Bogdănel amintește că România alocă doar 2,89% din PIB pentru educație – cel mai mic procent din UE – și acuză guvernul că invocă artificial criza pentru a justifica tăieri în domenii vitale:
„Contradicțiile repetate ce umbresc ieşirile în spațiul public ale diriguitorilor Educației țin nu atât de domeniul evidenței (flagrante), cât mai ales de cel al ridicolului înfumurat: ele vădesc nu numai precaritatea modului în care sunt „asamblate”, ci şi subțirimea argumentativă proprie – mi-e teamă! – celor care n-au prea multe în comun cu vastul domeniu al educației preuniversitare, cu provocările şi problemele acutizate în ultimii ani. Conform statisticilor europene, România e pe un ruşinos ultim loc în Uniune în privința cheltuielilor publice cu educația: o analiză Eurostat din 2022 relevă procentul minuscul, de doar 2,89% din buget, alocat pentru finanțarea educației.
La antipodul aceatei realități, ministrul David afirmă – răspicat şi repetat – că „Educaţia are o contribuţie mare la deficitul pe care îl avem” [Edupedu.ro, 6 iulie 2025]. De aici ar decurge şi responsabilitatea „sistemului” didactic de a contribui la efortul de consolidare bugetară propus de guvernul Bolojan. Este o declarație repetată-n buclă de ministru, pe toate canalele de comunicare, oficialul guvernamental estimând că prin regândirea normelor didactice va fi realizată o economie de 2-3 miliarde lei.
Din ce? Dintr-un buget şi aşa foarte mic alocat Educației (cf. Oficiului statistic al UE).
Zelul reformist şi reorganizator al ministrului David e pus sub semnul întrebării de constatările Palatului Victoria, unde consilierul onorific al premierului, Ionuț Dumitru, economist şef al Raiffeisen Bank, a descoperit că << Cheltuielile cu salariile din educație sunt ,,relativ mici”, comparativ cu media europeană, în timp ce achizițiile publice în educație sunt ,foarte mici” >> [Edupedu.ro, 16 iulie 2025].
Se ridică întrebarea – pertinentă, de altfel – cum putea contribui Educația la deficit, atâta vreme cât alocările bugetare afectate acestui domeniu sunt cele mai mici din UE; la fel cheltuielile de personal şi cu achizițiile publice în educație?
E din ce în ce mai limpede că povestea deficitului este un „Bau Bau” gonflat în mod premeditat, la proporții voit înspăimântătoare, astfel încât isteria colectivă în care ne aflăm să justifice tăierile cu „drujba” operate în domenii vitale aşa cum este şi Educația. Acelaşi „modus operandi” e sesizabil în privința ratingului de țară, subiect în relație cu care ni se vinde tema unei iminente catastrofe naționale prin declasarea ratingului României: în realitate, nu am fost niciodată în „Champions League” la acest capitol, ca să constatăm că acum vom fi retrogradați în Divizia C! Cine analizează, fie şi sumar, istoricul ratingurilor de țară va descoperi că am fost, mai mereu, acolo unde ne aflăm şi-n prezent.
Dar alocările minuscule din care ministrul David propune tăieri majore se oglindesc în ceva foarte concret: peste 40% din elevii noştri sunt analfabeți funcțional (nu e tocmai pură coincidență că „patronii” de ieri ai „României educate” sunt avocații cei mai vocali ai tăierilor de la profesori), iar România e lider european incontestabil la numărul de tineri NEETS, acei tineri care nici nu lucrează, nici nu merg la şcoală. Două cifre care ar trebui să dea palpitații celor care şi-au însuşit pe deplin convingerea trufaşă că au un rol istoric în reformarea Educației, din postura de „arhitecți ai viitorului” în guvernul Bolojan….” a transmis deputatul PSD de Bacau, Lucian Bogdanel