Deputat AUR Diana Enache: „Platformele fiscale e-Factura, e-Transport și e-TVA ar trebui să simplifice viața contribuabililor, însă, în realitate, îi obligă să piardă timp și bani”

Deputatul AUR de Bacău, Diana Enache, atrage atenția asupra disfuncționalităților majore din platformele digitale ale statului, într-o declarație politică transmisă Parlamentului. Ea susține că ministerele responsabile promit modernizare, dar produc blocaje care afectează direct firmele și contribuabilii. De la e-Factura și e-Transport până la e-TVA, sistemele care ar trebui să simplifice procedurile fiscale se confruntă cu erori repetate, actualizări întârziate și suport tehnic aproape inexistent. Enache cere transparență, asumare și măsuri concrete pentru stabilizarea infrastructurii digitale de care depind milioane de utilizatori.

Declaratie politica deputat AUR de Bacau, Diana Enache

Diana Enache, deputat AUR Bacău și membru în Comisia pentru Tehnologia Informației din Parlamentul României, semnalează într-o declarație politică paradoxul actualei guvernări, care promite digitalizare, dar livrează blocaj.

Astăzi, USR conduce Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, un minister cu numeroase departamente aflate sub aceeași umbrelă, care ar trebui să colaboreze și să genereze soluții, însă produce blocaje. Reprezentanții acestora și-au creat falsa imagine că sunt singurii capabili să rezolve probleme, dar companiile ajung în comisia parlamentară tocmai pentru a căuta soluții.

Platformele fiscale e-Factura, e-Transport și e-TVA ar trebui să simplifice viața contribuabililor, însă, în realitate, îi obligă să piardă timp și bani. Sistemele cad, apar erori, actualizările sunt anunțate târziu, iar suportul tehnic lipsește aproape complet. Firmele nu pot emite documente, nu pot raporta la timp și suportă costuri pentru disfuncționalitățile statului.

Aplicația e-Transport, de exemplu, nu a fost actualizată la timp pentru ultimele modificări legislative. În e-TVA s-au înregistrat diferențe între regularizări, iar numeroase societăți au semnalat aceste nereguli la ANAF fără să primească soluții clare. Ministerul Finanțelor lucrează cu un aparat IT subdimensionat, iar CNIF, instituția care preia lucrările tehnice, are o capacitate redusă și nu poate asigura funcționarea continuă a platformelor. Lipsa personalului calificat și a unei salarizări competitive face ca digitalizarea fiscală să se clatine la fiecare actualizare.

În acest context, nu cerem explicații generale, știm care sunt neregulile, ci cerem acțiuni concrete. Solicităm un tabel public al incidentelor din ultimele luni, cu data, durata, cauza și măsurile luate. Cerem un calendar al actualizărilor anunțat cu cel puțin 30 de zile înainte, o politică de revenire dacă un update produce defecțiuni, un SLA public și un contract de performanță cu timpi de răspuns, disponibilitate și responsabilități clare. Cerem un raport lunar public privind funcționarea sistemelor, un plan de capacitate și personal pentru operare 24/7 și un suport tehnic pe niveluri, inclusiv un canal dedicat dezvoltatorilor de software.

Alte probleme fiscale semnalate în comisie: dincolo de platforme, pachetul doi de măsuri fiscale ridică o problemă suplimentară. Rezidenții care au conturi în străinătate sunt obligați să dețină conturi bancare în România pentru a putea fi înregistrați cu cod de TVA. Este o condiție care riscă să descurajeze investitorii străini și să genereze blocaje administrative într-o economie care are nevoie de capital, nu de piedici, într-o lume în care plățile se fac din aplicații mobile direct de pe telefon.

Toate aceste deficiențe din zona digitală se leagă direct de infrastructură. O altă problemă semnalată de furnizorii de telecomunicații apare la traversarea podurilor. De fiecare dată când un pod intră în reparații, rețelele de comunicații se întrerup, iar pentru refacerea legăturii sunt aplicate anumite tarife. Tarifele pentru accesul la drumurile administrate de CNAIR sunt de trei ori mai mari pentru telecomunicații decât în alte sectoare, deși Hotărârea 123/2012 prevede utilitate publică gratuită pentru accesul altor industrii. În plus, Ordinul 159/2016 nu reglementează clar traseele de fibră la traversarea podurilor, ceea ce duce la situații absurde: trei poduri dintr-un singur județ au generat întârzieri de luni de zile pentru proiecte strategice.

Cerem o metodologie națională a tarifelor, o procedură digitală și standardizată pentru avize, termene clare, un mecanism de accept tacit dacă acestea sunt depășite și reguli uniforme pentru traversarea podurilor. Fără aceste măsuri, fiecare proiect de infrastructură digitală devine o luptă birocratică între CNAIR, ANCOM și ministere care nu comunică între ele.

Aici se vede și marea incoerență a statului român: responsabilitatea e într-un loc, iar puterea de decizie în altul. Ministerul Finanțelor are responsabilitatea pentru sistemele fiscale, dar digitalizarea propriu-zisă ține de Ministerul Economiei. ANAF are problemele, CNIF are infrastructura, iar soluțiile rămân suspendate între instituții. De aceea cerem un protocol interministerial unic, aplicat uniform în toată țara, cu proceduri comune, termene maxime și un mecanism de coordonare rapidă pentru proiectele strategice.

Există însă și exemple pozitive. Companii precum Orange, unde statul este acționar, folosesc deja soluții de inteligență artificială pentru analiză video și aplicații smart city. Aceste inițiative trebuie sprijinite prin parteneriate public-private și prin acces deschis pentru start-upurile românești din domeniul AI.

Trebuie spus și că modelul administrativ promovat de Ilie Bolojan nu produce rezultatele promise. Reformele făcute în forță, cu reduceri de personal și austeritate bugetară, nu pot fi confundate cu digitalizare sau eficiență. Poți face ordine într-o instituție reducând oameni, dar nu poți construi un stat modern fără specialiști capabili, plătiți corect și lăsați să-și facă treaba. Un specialist IT nu va lucra la stat pentru un salariu mai mic decât în mediul privat.

România are nevoie de instituții funcționale, de transparență, predictibilitate și colaborare reală între ministere. Cerem un raport public lunar despre funcționarea sistemelor, API-uri stabile și un acord interministerial aplicat uniform.

Digitalizarea nu se face prin comunicate sau campanii de imagine, ci prin muncă, coordonare și asumarea responsabilității. Iar un stat care taxează cetățenii pentru fiecare greșeală ar trebui, măcar o dată, să-și asume propriile erori.