Judecatorii Curtii de Apel Bacau, instanta condusa de judecatoarea Maria Violeta Chiriac, au refuzat, in urma intrunirii Adunarii Generale, din data de 25 ianuarie 2013, sa supuna la vot revocarea judecatoarei Alina Ghica din functia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, motivand ca procedura declansata de Curtea de Apel Cluj este viciata. Motivele care au stat la baza refuzului judecatorilor de la CA Bacau de a supune votului revocarea judecatoarei Alina Ghica din CSM sunt bazate, oficial, pe dispozitiile Hotararilor Consiliului, respectiv Hotararea nr. 326/2005, nr. 327/2005 si 714/2006. Potrivit procesului verbal intocmit de CA Bacau, motivele pentru care nu s-a votat revocarea judecatoarei Alina Ghica din CSM, nu sunt insa toate de ordin deontologic, ci mai degraba de ordin administrativ. Culmea, pentru a justifica asa-zisa viciere, judecatorii Curtii de Apel Bacau s-au dat nemultumiti, unii dintre ei, ca au trebuit sa isi confectioneze singuri buletinele de vot, in loc ca acestea sa le fi fost trimise de Curtea de Apel Cluj.
Contrele dintre judecatorii de la Curtea de Apel Bacau s-au rezumat la buletine de vot. Magistatii de la CA Bacau sustin ca nu a fost respectata procedura si prin aceea ca initiatorul procedurii de revocare, respectiv Curtea de Apel Cluj, nu a stabilit o data de desfasurare a adunarilor generale, nu a constituit comitete electorale, nu a respectat prevederile articolului 24 din Hotararea CSM nr. 327/2005, care prevede ca presedintii comitetelor electorale sa convoace cu doua saptamani inainte adunarile generale ale judecatorilor pentru a le informa asupra deciziei de revocare ale unor membrii CSM. Magistratii CA Bacau au aratat si ca nu pot vota revocare judecatoarei Alina Ghica atat timp cat buletinele de vot nu s-au realizat de Curtea de Apel Cluj, ci au fost realizate la nivelul instantei din Bacau. Spre finalul sedintei, dintr-un total de 21 de judecatori prezenti la Adunarea Generala, 4 judecatori au fost de acord sa se supuna la vot pentru revocarea Alinei Ghica din CSM, in timp ce 17 au refuzat acest lucru. Trei dintre magistratii care vroiau revocarea lui Ghica din CSM s-au ridicat si au plecat.
Stenograma sedintei Adunarii Generale a judecatorilor din data de 25 ianuarie 2013 in urma careia s-a refuzat revocarea judecatoarei Alina Ghica din CSM:
„D-na … arata ca Adunarea a fost convocata de Colegiul de conducere, potrivit art.20 al.3 si 5 din H.CSM nr.387/2005. Initiatorul procedurii nu a stabilit o data de desfasurare a tuturor adunarilor generale, astfel ca data prezentei adunari generale a fost stabilita de Colegiu. Cu referire la aceasta data, cata vreme nu au fost constituite comitete electorale, nu a putut fi respectata data recomandata de art.24 din HCSM nr.327/2005, respectiv de cel putin doua saptamani ; buletinele de vot s-au realizat la nivelul Curtii de Apel Bacau, nefiind transmise de initiatorul procedurii de revocare.
D-na … sustine ca in discutie este o exceptie prealabila, respectiv daca convocarea este legala.
D-na … considera ca este corect convocata.
D-l … arata ca, colegiul are acest atribut.
D-na … considera ca inainte de a discuta despre revocare, trebuie sa se observe daca procedura de revocare a fost declansata corect.
D-l … arata ca CSM trebuia sa se implice.
D-na … precizeaza ca in HCSM nr.714/2006 se prevede ca instanta care a declansat procedura se substituie CSM, in ce priveste organizarea si gestionarea procedurii de revocare.
D-na … sustine ca instanta initiatoare a procedurii trebuia sa stabileasca data adunarilor generale.
D-na … arata ca verificarea legalitatii procedurii va fi analizata de CSM – sunt doua posibilitati – se discuta – cadrul legal aplicabil – sau se trece la vot pentru revocare.
D-na … precizeaza ca in Hotararea CA Cluj se invoca drept motiv de revocare – lipsa de transparenta.
D-l … sustine ca daca se trece la vot, se statueaza ca procedura a fost corect demarata.
D-l … considera ca intai sa se discute legalitatea convocarii prin supunere la vot.
D-l … sustine ca cel care considera ca procedura nu este legala, are posibilitatea sa absenteze.
D-l … sustine ca trebuie sa se treaca peste acest moment si sa se treaca la vot, asa cum au procedat toate Curtile.
In urma supunerii la vot, s-a constatat ca 4 judecatori sunt pentru desfasurarea Adunarii generale in sensul discutarii revocarii, restul, de 17 judecatori considera ca procedura este viciata, ca nu se poate trece la votare, astfel ca inteleg sa nu participe la vot.
D-l ….arata ca este vorba de un vot impotriva, pentru nelegala declansare a procedurii de revocare.
D-na … mentioneaza ca cei care nu sunt de acord cu procedura, se pot abtine de la vot.
In acest moment al sedintei 3 judecatori s-au retras din cadrul Adunarii generale.
D-l ….solicita sa se consemneze„.
Vezi mai multe AICI: Luju.ro
Fiti la curent cu ultimele stiri din Bacau. Urmariti Bacau.net si pe Google News
Autoritatea de lucru judecat ?n penal decurge din puterea pe care o au exclusiv hot?r?rile judec?tore?ti definitive exist?nd identitate referitoare la persoanan ?nvinuitului sau inculpatului. Nefiind posibil? tragerea la r?spundere penal? ?n mod repetat a celeia?i persoane. Hot?r?rea are autoritate fa?? de toate persoanele (facis jus erga omnes), iar excep?iapoate fi invocat? de orice persoan? care mai t?rziu ar fi ac?ionat? ?n calitate de coautor sau complice la infrac?iunea de exercitare f?r? drept a profesiei de avocat. Se cer urm?toarele condi?ii : s? priveasc? acela?i fapt material (idem factum) ; existen?a unei hot?r?ri definitive, iar noua ac?iune s? fie ?ndreptat? contra aceleia?i persoane (eadem personae). Art.22 alin.1 ?i art.10 lit.j C.proc.pen.Dup? cum ar trebui s? ?tim to?i juri?tii, dreptul ?i morala d-lui Bota Pompiliu, respectiv a persoanei juridice ?nfiin?at? legal, p?n? la un anumit punct, ?n orice societate democratic? reprezint? acele reguli normative ?n vigoare pe teritoriul unui stat ; morala persoanei juridice nefiind transpus? ?n practic? sub forma unor norme juridice este ca o virtute a fiec?rui individ ?n parte, nereprezent?nd fiin?a ?i socializarea sa uman? ?ntr-o societate dat? (art.1 alin. 1 ?i 3 din Constitu?ie). Altfel spus, ac?iunea moral? reprezint? voin?a uman? exprimat? ?n con?inutul unui act juridic civil ?ndeplinind condi?iile de form? ?i fond (ac?iunea judec?toreasc?) ?n fa?a instan?ei de judecat? competent?, Hot?r?rea fiind definitiv? (art.14 ?i art.15 din Legea nr.304/2004) leag? persoana fizic? pe nume Bota Pompiliu, care, prin exprimarea sa legal? ?n temeiul art. 1 alin. 1, alin. 3 ?i 5 combinat cu art. 9 din Constitu?ia Rom?niei, raportat la art. 1 alin. 1 ?i art.47 alin.1 din Legea nr.51/1995 este subordonat individual unui act constitutiv ?i Statut al persoanei juridice legal ?nfiin?at? pe teritoriul Rom?niei ?n con?inutul c?rora este prev?zut, la Cap.II ?scopuri ?i obiective?, printre altele, ?i ??nfiin?area de barouri ?i notariate?( a se vedea, Decizia nr. 324 din 08.09.2008 a Cur?ii de Apel Suceava cu Autoritate de lucru judecat ?n penal conform art.22 alin.1 coroborat cu art.10 lit.j din C. pr. pen.), at?t ?n ce privesc persoanele fizice c?t ?i persoana juridic? ai c?rui membri suntem ?i noi, beneficiem astfel de autoritatea de lucru judecat ?n penal to?i avoca?ii din cadrul U.N.B.R., cu sediul ?n Bucure?ti ,Str. Academiei, nr. 4-6, sc. 3, sc. B, ap. 31, entitate ?nfiin?at? potrivit normelor ?n vigoare la acea dat? (art.725 alin. 3 ?i 4 coroborat cu art. 377 alin. 5 din Cod pr.civ., raportate la art.14 ?i art.15 din Legea nr.304/2004) de dl. Bota Pompiliu, al c?rui pre?edinte este ?n cadrul Asocia?iei legal ?nfiin?at? – dreptul nostru exercit?nd activitatea de avocat – nu poate fi dec?t garantat ?n cadrul valorilor supreme ?n spiritul democra?iei. Mircea Djuvara, ?n studiul drept ?i moral?, define?te cele dou? domenii ?n felul urm?tor : ?C?nd activitatea, obiect al judec??ii, este pur interioar?, c?nd este un sentiment, o pur? inten?ie, o tendin?? non ? exterioar? ne afl?m ?n domeniul moralei ; dimpotriv?, orice ac?iune exterioar? ?i manifestat? printr-un gest material al agentului ?n raport cu cel?lalt intr? ?n domeniul dreptului?. M. Djuvara, Eseu de filosofie a dreptului, Ed. Trei, Bucure?ti, 1997, pag. 59. Totodat?, putem concluziona c?, ceea ce ar putea fi posibil prin textele oric?ror norme juridice generale ?i impersonale nu ?nseamn? c? se aplic? automat ?n societate ca orice fapt real (art. 48 alin.2 ?i art.57 alin.2 din Legea nr.51/1995), astfel dac? morala se na?te ?n felul interior al omului ca individ (numai ?n mintea sa) nu se manifest? fizic ?n exterior, nici nu se transpune ?n via?a real? social? pentru a reprezenta rela?iile reale interumane ?n realitate nu au nicio valoare, ?ntruc?t legea este actul care ?cuprinde reguli generale ?i obligatorii, sanc?ionate prin for?a de constr?ngere a statului, atunci c?nd aplicarea ei nu se realizeaz? din convingere, ?i este susceptibil? de aplicare ori se ivesc condi?iile prev?zute ?n ipoteza ei ?, a se vedea sus?inerea d-lui Ion Deleanu, astfel definit? norma juridic?, este clar c? ?i Legea nr. 51/1995 privind exercitarea ?i organizarea profesiei de avocat nu poate fi exceptat? de la regul? (art.1 alin. 5 din Constitu?ie este o obliga?ie pentru cunoa?terea dretului stabilit? expres de ordinea constitu?ional? ?ns??i ordinea juridic? consfin?e?te (nemo censetur ignorare legem) totodat? av?nd ?n vedere c? orice norm? juridic? are caracter general ?i impersonal se impune a preciza un simplu Articol 16 alin. 2 din Constitu?ia Rom?niei, raportat la art.166 indice 1 din Cod penal. De aceea, ?tiin?ele juridice va apar?ine unui subgrup al ?tiin?elor numite normative ?n opozi?ie fa?? de ?tiin?ele numite descriptive. Altfel spus, ?tiin?ele descriptive (art.48 alin. 2 ?i art. 57 alin. 2 din Legea nr. 51/1995) constat? ?i explic? ipotezele, faptele av?nd ca fundament numai con?inutul ideii de cauzalitate, spre deosebire de acestea ?nainte men?ionate, care, dac? le compar?m cu art. 1 alin. (1) indice 1, art. 4,art. 6, art. 7 alin. 2, art. 8 alin. (1) ?i alin. (2) indice 1, coroborate cu art. 80 din Legea nr. 26/2000 reprezent?nd ?tiin?e normative, totodat?, raportate la art. 1 alin. 5 combinat cu art. 9 din Constitu?ia Rom?niei au la baz? ideea de finalitate c?ut?nd exact ceea ce trebuie s? se respecte de orice individ persoan? fizic? ?i nu m? refer la fapte, ci la solu?ii legale ?i constitu?ionale pentru a deveni persoan? juridic? de interes public cu drepturi depline ?ntr-o societate democratic?, iar dl. Bota Pompiliu asta a ?i urm?rit de fapt s? respecte at?t legea fundamental? c?t ?i art.1 alin.1 ?i art. 47 alin.1 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea ?i exercitarea profesiei de avocat (Titlul actului normativ) care este chiar elementul de identificare a acetuia, prin formula sa intriductiv? exprim? cu claritate obiectul reglement?rii respective, care apare ?n actul normativ prin cele dou? articole enun?ate anterior ar?t?ndu-se temeiul legal, constitu?ional, ?n baza c?ruia este dat? reglementarea, astfel raportat? ?i la prevederile art. 28 ?i 34 alin., ultim din Decretul nr. 31/1954. Pentru a ?n?elege aceast? distinc?ie ?i a discerne dreptul de moral? trebuie s? g?sim prevederile legale care le aseam?n? pe acele prevederi (art. 48 alin. 2 ?i art. 57 alin. 2 din Legea nr. 51/1995) totodat? se deosebesc clar prin definirea con?inutului lor incomplet ?i inexact pentru ?nfiin?area persoanei juridice de interes public ?i m? refer la acele prevederi anterior enun?ate intemeiate pe (art. 725 alin. 3 ?i 4 C. pr. civ., raportate la art. 28 din decretul 31/1954 c?t ?i pe art. 1 alin. 1 ?i art. 47 alin. 1 din Legea nr. 51/1995), pornind de la criteriul valorilor ?ntr-o societate reglementat? clar de art. 1 alin. 1, alin. 3 ?i 5, combinat cu art. 9 din Constitu?ia Rom?niei, precum ?i o ierarhizare a acestora ?n conformitate cu prevederile art. 1 alin. 1, art. 4, art. 6, art. 7 alin. 2, art. 8 alin. 1 ?i 2, coroborate cu art. 80 din Legea nr.26/2000, dl. Bota Pompiliu poate fi cotat ca om moral privind ?dreptul de prioritate? art. 4 lit. A alin. (1) din Conven?ia de la Paris sau/?i privind ?dreptul de adaptare? consacrat ?n art. 12 din Conven?ia de la Berna din 1886 privind protec?ia interna?ional? a dreptului de autor conform Legii nr. 8/1996, ?n baza Tratatului O.M.P.I. privind dreptul de autor din 1996, ca drept exclusiv al autorului operei de a autoriza adaptarea, aranjamentele sau alte transform?ri ale operei sale rezult?nd dintr-o Hot?r?re judec?toreasc? definitiv? ?i irevocabil? pe teritoriul Rom?niei confirm (art.14 ?i art.15 din Legea nr.304/2004). Simpla inten?ie de ordin moral exprimat? potrivit art. 57 alin. 2 din Legea nr. 51/1995 ?i c?tre U.N.B.R., av?nd sediul ?n Palatul Justi?ie, sau/?i Str. Independen?ei nr.5, sector, 5 , Bucure?ti, precum ?i simpla inten?ie a barourilor ?clasice? potrivit art. 48 alin. 2 din Legea nr. 51/1995 care nu de?in acte de ?nfiin?are barourile ?clasice? conform constat?rilor oficial f?cute de organele competente din cadrul unor Parchete din ?ar?, respectiv Bac?u ?i Timi?i sau/?i ?n mai multe dosare de urm?rire penal? ?mpotriva noastr? s-a v?zut clar c? noi din cadrul U.N.B.R., ?i barourile ?nfiin?ate de dl. Bota Pompiliu de?inem acte de ?nfiin?are legal? av?nd la baz? act constitutiv ?i Statul de ?nfiin?are a persoanei juridice de interes public, totodat?, fatul c? ei nu de?in act constitutiv ?i statul personal, rezult? clar c? acest drept s-a exercitat numai ?n mintea lor folosindu-se numai de acele texte de lege sus enun?ate (art. 48 alin. 2 ?i art. 57 alin. 2 din Legea 51/1995) barourile ?clasice? astfel nu au materializat nici p?n? azi acte constitutive a persoanei juridice de interes public ?i eu personal am f?cut aceast? dovad? fa?? de Baroul Tulcea ?clasic? ?n dosarul meu de urm?rire penal? abuziv instrumentat de Parchetul de pe L?ng? Curtea de Apel Constan?a, apoi de Parchetul de pe l?ng? Tribunalul Tulcea ?i ?n final de Parchetul de pe l?ng? Judec?toria Tulcea, totodat? judecate de instan?ele c?rora m-am adresat legal, am folosit toate gradele de jurisdic?ie cauzele ce m? privesc au c?p?tat autoritate de lucru judecat ?n penal (art.22 alin. 1 raportat la art.10 lit. j Cod pr. pen.), este o alt? problem? care ?mi garanteaz? dreptul de a profesa ?n calitate de avocat ?n cadrul U.N.B.R. din Baroul Tulcea ?nfiin?at legal de dl. Bota Pompiliu, astfel trebuie s? fie garantat dreptul meu a?a cum este prev?zut de art. 1 alin. 1 ?i alin. 3 din constitu?ia Rom?niei, deoarece dreptul barourilor ?clasice? este deja constatat de organele competente ale statului ca fiind de domeniul impersonalului ?i el se impune totdeauna din exterior ?i nelegal ?mpotriva d-lui Bota Pompiliu, care ne reprezint? conform legii prin persoana juridic? legal constituit? ?i denumit? U.N.B.R., prin Hot?r?ri definitive ?i cu autoritate de lucru judecat ?n penal (art.22 alin.1 coroborat cu art. 10 lit. j Cod procedur? penal?). Avocat Popa Nicolae blogspot.ro sau popatnicolae@yahoo.com sunt al?turi de to?ii colegii pe care ?i salut din inim? ?i cu mult? comnsidera?ie pentru curajul de care dau dovad? azi ?i continuu. Mul?umesc !