Declarația făcută luni seara de premierul Ilie Bolojan la TVR, potrivit căreia România ar trebui să majoreze vârsta de pensionare pentru a evita nesustenabilitatea sistemului de pensii, a stârnit ample dezbateri. Marți dimineața, Guvernul a venit cu precizări, subliniind că șeful Executivului s-a referit exclusiv la pensionarii cu statut special și nu la o creștere a vârstei standard de pensionare. În prezent, vârsta standard este de 65 de ani pentru bărbați și 62,4 ani pentru femei, însă media reală de pensionare în România rămâne mult mai scăzută – 59,5 ani în 2024, trasă în jos de pensionările anticipate și cele pe caz de boală sau handicap.
Europa urcă pragul de pensionare
Problemele de sustenabilitate a sistemelor de pensii nu sunt specifice doar României. Majoritatea statelor europene adoptă măsuri similare, pe fondul îmbătrânirii populației și al creșterii speranței de viață. Potrivit OCDE, până în 2060 vârsta medie de pensionare în UE va ajunge la 67 de ani, iar unele state ar putea trece chiar de 70. Franța a ridicat în 2023 pragul de la 62 la 64 de ani, declanșând proteste masive. Germania urcă gradual de la 65 la 67 de ani până în 2031, iar Danemarca plănuiește creșterea de la 67 la 70 de ani până în 2040. Italia a stabilit deja ca vârsta să ajungă la aproape 69 de ani până în 2051, iar Spania vizează 67 de ani până în 2027, cu excepții doar pentru cei care au contribuit peste 38 de ani.
Guvernul, precizări oficiale
Executivul a respins ideea că ar avea în vedere creșterea vârstei standard de pensionare. „Guvernul nu are în vedere și nu discută în acest moment posibilitatea creșterii vârstei standard de pensionare. În interviul de la TVR, premierul Ilie Bolojan s-a referit exclusiv la vârsta de pensionare a categoriilor cu statut special, adică la eliminarea excepțiilor de la regula generală”, a transmis purtătorul de cuvânt Ioana Dogioiu.