Banca Națională a majorat dobânda cheie la 3% : Activitatea economică a continuat să slăbească / Rata inflației va crește ceva mai pronunțat


Banca Națională a României (BNR) a majorat marți dobânda cheie la 3%, o creștere de 50 de puncte de bază, în linie cu așteptările analiștilor, în contextul unei inflații galopante de peste 8%.

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în ședința de astăzi, 5 aprilie 2022, a hotărât următoarele:

  • majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 3 la sută pe an, de la 2,50 la sută pe an, începând cu data de 6 aprilie 2022;
  • majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 4 la sută pe an, de la 3,50 la sută pe an și creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 2 la sută, de la 1,50 la sută pe an, începând cu data de 6 aprilie 2022;
  • păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară;
  • menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Decizia vine în contextul în care rata inflației a ajuns la 8,5% în februarie.

Analiștii se așteptau la o creștere de 50 de puncte de bază, după ce o majorare identică a avut loc în luna februarie.

Pentru aprilie, cred că 50 de puncte de bază este proiecţia de creştere a ratei de dobândă de politică monetară de către Banca Centrală. Dacă ne uităm la ce tablou vom avea în aprilie, vom avea inflaţia undeva în două cifre şi dobânda extrem de jos, puternic, extrem de puternic real negativă. Prin urmare, probabil paşii vor fi mai hotărâţi de acum încolo ai Băncii Centrale în acest sens – şi vor fi cumva în linie cu ceea ce se întâmplă cu băncile centrale în Europa Centrală şi de Est”, afirma Adrian Codirlaşu, vicepreşedinte al CFA România, la finalul lunii februarie.

Avertismentele BNR

Cele mai importante avertismente din comunicatul BNR:

  • Rata anuală a inflației a continuat să crească gradual în primele două luni din 2022, contrar previziunilor, urcând la 8,35 la sută în ianuarie și la 8,53 la sută în februarie, de la 8,19 la sută în luna decembrie 2021
  • Rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a accentuat peste așteptări trendul ascendent în primele două luni ale trimestrului I 2022, în principal ca efect al accelerării creșterilor generalizate ale prețurilor alimentelor procesate. Prin urmare, evoluția componentei continuă să reflecte efectele majorărilor ample ale cotațiilor mărfurilor agroalimentare și ale costurilor cu energia și transportul, alături de influențele blocajelor persistente în lanțuri de producție și aprovizionare, potențate de cotele tot mai înalte ale așteptărilor inflaționiste pe termen scurt, de reziliența cererii pe anumite segmente, precum și de ponderea însemnată deținută în coșul de consum de produsele alimentare și de cele importate.
  • Activitatea economică a continuat să slăbească în intensitate în trimestrul IV 2021 mai mult decât s-a anticipat, comprimându-se cu 0,1 la sută față de trimestrul precedent, însă exclusiv ca urmare a deteriorării semnificative a performanțelor agriculturii
  • Dinamica anuală a PIB a consemnat în trimestrul IV 2021 o scădere sensibil mai pronunțată decât cea prognozată, la 2,4 la sută, de la 6,9 la sută în trimestrul III, dar aproape integral pe seama descreșterii la o valoare semnificativ negativă a contribuției variației stocurilor.
  • Consumul gospodăriilor populației și-a diminuat doar foarte ușor aportul pozitiv, care a rămas astfel deosebit de ridicat, iar formarea brută de capital fix și-a ameliorat întrucâtva contribuția
  • Deficitul de cont curent și-a mărit substanțial avansul în termeni anuali, sub influența deteriorării semnificative a balanței veniturilor secundare, pe seama scăderii intrărilor de fonduri europene de natura contului curent, în raport cu perioada similară a anului precedent.
  • Evoluțiile recente ale indicatorilor cu frecvență ridicată sugerează o ușoară revenire a activității economice în trimestrul I 2022, probabil temporarăcare implică, însă, descreșterea dinamicii anuale a PIB și în acest interval, pe fondul continuării manifestării unui efect de bază.
  • Deficitul de forță de muncă raportat de companii și-a accelerat creșterea în primele trei luni din 2022, rămânând totuși considerabil inferior vârfului său, iar intențiile de angajare pe orizontul următoarelor trei luni, relevate de sondajul DG-ECFIN, s-au mărit în primele două luni ale anului, dar au cunoscut o ajustare descendentă moderată în martie, în contextul incertitudinilor mari generate de invadarea Ucrainei de către Rusia și de sancțiunile internaționale instituite ca răspuns.
  • Pe piața financiară, principalele cotații ale segmentului monetar interbancar și-au accelerat creșterea în februarie și martie 2022, atingând maxime ale ultimilor 9 ani, sub impulsul noii majorări a ratei dobânzii de politică monetară, precum și pe fondul înăspririi pronunțate a condițiilor lichidității și al așteptărilor privind continuarea creșterii ratei dobânzii-cheie
  • Și cursul de schimb leu/euro a cunoscut o ajustare ascendentă, mult mai modestă totuși decât cele evidențiate în regiune, și succedată de o cvasi-stabilizare pe noul palier, în contextul acțiunilor BNR în sfera gestionării lichidității, dar și pe fondul relativei calmări ulterioare a volatilității pe piața financiară internațională, inclusiv sub influența inițierii de către Fed a ciclului de creștere a ratei dobânzii reprezentative.
  • Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației este așteptată să crească ceva mai pronunțat în următoarele luni decât s-a anticipat în luna februarie, sub impactul șocurilor pe partea ofertei.
  • Determinante pentru noua înrăutățire a perspectivei apropiate a inflației sunt majorările mult mai ample anticipate a fi consemnate de prețul combustibililor, și mai ales de prețurile alimentelor procesate, în principal sub influența creșterii mai puternice a cotațiilor țițeiului și a materiilor prime agroalimentare, pe fondul războiului din Ucraina și al sancțiunilor internaționale instituite
  • Incertitudinile și riscurile la adresa previziunilor pe termen mediu cresc însă considerabil în contextul războiului din Ucraina și al sancțiunilor asociate, ce reprezintă un nou șoc global amplu pe partea ofertei, de natură să exercite efecte divergente asupra inflației și a activității economice pe plan intern, în principal pe calea agravării crizei energetice și a blocajelor în lanțuri de producție, dar și prin intermediul altor canale, incluzând dinamica economiei și a inflației la nivel european/mondial, încrederea consumatorilor și a investitorilor, precum și percepția de risc față de regiune, cu impact asupra costurilor de finanțare
  • O sursă importantă de incertitudini și riscuri rămâne, de asemenea, absorbția fondurilor europene, în special a celor aferente programului Next Generation EU, care este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte în implementarea proiectelor aprobate, în timp ce ameliorarea situației epidemiologice pe plan intern a condus la încetarea stării de alertă în prima decadă a lunii martie 2022 și la ridicarea tuturor restricțiilor de mobilitate, cu efecte favorabile asupra activității economice.
  • Totodată, incertitudini și riscuri sunt asociate conduitei viitoare a politicii fiscale, dată fiind cerința continuării consolidării fiscale corespunzător angajamentelor asumate în cadrul procedurii de deficit excesiv, dar într-un context economic și social dificil pe plan intern și global, marcat de implicațiile războiului din Ucraina și ale sancțiunilor impuse Rusiei, însă și de tendința de înăsprire a condițiilor de finanțare.

Sursa: economedia


Fiti la curent cu ultimele stiri din judetul Bacau. Urmariti-ne si pe Google News
Articolul precedentThermoenergy cere asociatiilor de proprietari sa-si achite datoriile altfel compania va intra intr-un colaps financiar
Articolul urmatorUPDATE: Amenintare cu bomba la Judecatoria Bacau. Pirotehnistii intervin in acest moment

Lasa un comentariu

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.